Comparatie: cum a pus Romania pe butuci productia de energie pe baza de carbune si ce au facut polonezii, care astazi au cel mai mic pret la energie

Data: 8-04-2022

SURSA:ENERGY CENTER

Un secretar de stat din Ministerul Energiei (nu are rost sa-I dam numele in conditiile in care sunt vreo 6 asemenea personalitati in minister) citea ieri de pe o hartie pregatita de catre nu stim cine cum se va restructura Complexul Energetic Oltenia si ce rol va avea cabunele romanesc in noul context energetic European. Cu alte cuvinte, planul de restructurare al CE Oltenia cuprins in PNNR si aprobat de Comisia Europeana nu va mai avea acelasi caracteristici pentru simplu motiv ca s-a schimbat contextul economic mondial. Foarte multe tari revin la productia de energie pe baza de carbune, in conditiile in care se va renunta la importurile de gaze si carbune din Rusia. Hop si Romania prezenta la apel!

In urma cu vreo cateva saptamani, Ministerul Energiei anunta ca se vor angaja la CE Oltenia circa 600 de mineri, pentru a continua productia in conditiile penuriei de energie. Evident ca odata ce ai dat cu barda in exploatarile miniere din Romania cativa ani la rand e dificil sa le readuci la viata si mai ales sa gasesti doritori sa lucreze in mine. Pe de alta parte, grupurile energetice din CE Oltenia au fost reduse masiv la tacere, puterea lor instalata in momentul de fata fiind undeva la vreo 1500 MW. Pe astea cum le readuci la viata? Nimeni nu stie, dar ideea este ca vom prelungi productia de energie pe baza de carbune. Vise. Si ca sa ne trezim la realitate haideti sa vedem ca au facut polonezii, care au avut propriul lor program de mentinere a productiei de energie pe baza de carbune, indiferent de ceea ce spunea Comisia Europeana.

Inca de anul trecut, cand nu exista nici razboi in Ucraina si semnele crizei energetice erau de abia la inceputuri, Guvernul polonez a semnat cu sindicatele miniere din exploatarile de carbune un acord conform caruia minerii angajati in prezent urmeaza sa primeasca garantii legale de munca pana la pensionare sau asigurari sociale – concedii de pre-pensionare (platibile in valoare de 80% din remuneratie) si 120.000 de zloti/net(26.200 euro)/salariat disponibilizat. Prin comparatie, noi am dat salarii compensatorii si, pa!

Bugetul de stat urmeaza sa subventioneze reducerea capacitatii de productie in mine, care vor fi inchise treptat pana la sfarsitul anului 2049 – calendarul de dezafectare a acestora facand parte din acord. Suma cresterilor salariale in mine pentru urmatorii patru ani a fost, de asemenea, negociata.

Sindicatele si reprezentantii guvernului au parafat un contract social in Katowice, care presupunea, printre altele, inchiderea minelor de carbune cu abur pana in 2049, ajutor public pentru sectorul carbunelui in aceasta perioada si protectie sociala pentru mineri. Acordul includea, de asemenea, mecanisme pentru a sprijini transformarea Sileziei.

    Conform acordului, minerii angajati in prezent urmeaza sa primeasca garantii legale de munca pana la pensionare sau asigurari sociale – concedii de pre-pensionare (platibile in valoare de 80% din remuneratie) si 120.000 de zloti/net.

    Bugetul de stat urmeaza sa subventioneze reducerea capacitatii de productie in mine, care va fi inchisa treptat pana la sfarsitul anului 2049 – calendarul de dezafectare a acestora face parte din acord.

    Suma cresterilor salariale in mine pentru urmatorii patru ani a fost, de asemenea, negociata.

Initializarea textului acordului, care a fost negociat de cateva luni, deschide calea inceperii procesului de notificare prealabila si apoi a notificarii sale catre Comisia Europeana.

– Acesta este un document istoric care a fost elaborat gratie cooperarii cu partea sociala si cu alte parti interesate – a declarat ministrul activelor de stat Jacek Sasin. Vicepremierul a adaugat ca documentul indica directiile de transformare a sectorului minier de carbune, garanteaza securitatea sociala pentru mineri si asigura securitatea energetica a tarii. De asemenea, indica perspectiva viitoare si mecanismele de transformare a regiunii.

– Acordul a fost aprobat de comunitatile miniere, sindicatele, autoguvernarea locala si consiliile societatilor comerciale. A fost parafata cu deplin consimtamant si dialog social complet – a adaugat Artur Soboń, ministru adjunct al activelor statului, plenipotentiar guvernamental pentru transformarea companiilor energetice si extractia carbunelui.

In contractul social, s-a convenit in primul rand:

    mecanism de finantare pentru companiile din sectorul exploatarii carbunelui tare,

    indexarea salariilor,

    reguli pentru construirea si implementarea asa-numitelor carbune curat,

    infiintarea unui fond special pentru transformarea Sileziei,

    datele incheierii exploatarii carbunelui dur in minele individuale pana la sfarsitul anului 2049,

    pachet de beneficii sociale pentru angajatii unitatilor de productie lichidate.

Acordul prevedea, de asemenea, ca se va lucra la crearea unui sistem suplimentar de sprijin pentru intreprinderile miniere specializate care coopereaza cu industria miniera a carbunelui tare.

Pe de alta parte, Comisia Europeana a anunțat ca va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 17 state membre, inclusiv pentru România, sa îsi elimine treptat dependența de combustibilii fosili rusi, în conformitate cu planul REPowerEU pentru o energie mai accesibila, mai sigura si mai durabila.

Expertiza tehnica va sprijini statele membre sa identifice si sa puna în aplicare cele mai bune reforme de politica si investiții în domenii precum diversificarea aprovizionarii cu energie, accelerarea tranziției catre energia din surse regenerabile si sporirea eficienței energetice, pentru a atinge aceste ambiții europene comune.

Statele membre care au solicitat si vor primi acest sprijin în lunile urmatoare sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia si Finlanda.

„Pe lânga criza umanitara din Ucraina, statele membre se confrunta si cu o criza energetica fara precedent. Instrumentul de sprijin tehnic va oferi sprijin specific, personalizat si care va raspunde în timp util nevoilor în schimbare rapida ale fiecaruia dintre aceste state membre”, a declarat Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune si reforme.

La 21 martie 2022, în urma agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, Comisia a lansat o cerere specifica prin care invita statele membre sa îsi exprime interesul de a primi sprijin tehnic. Comisia a evaluat si aprobat toate solicitarile prezentate de statele membre. Expertiza se furnizeaza în cadrul instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisie.

Acesta va sprijini eliminarea treptata a dependenței statelor membre de combustibilii fosili rusi si va contribui la atenuarea socurilor prețurilor pe termen mediu, inclusiv prin accelerarea tranziției verzi a UE, ținând seama în acelasi timp de dimensiunea interregionala si transfrontaliera.