Sursa: ENERGY CENTER
Productia de energie electrica in ultimele doua luni continua sa fie sustinuta de centralele pe carbune. In ciuda faptului ca la nivel de consum intern continuam sa ne situam undeva in jurul valorilor de 6100-6500 MW pe interval orar, ceea ce se traduce printr-un minim care nu a mai fost inregistrat in ultimii 3 ani, pretul energiei in piata pentru ziua urmatoare a crescut in lunile august si inceputul lui septembrie cu circa 20-25%. Au existat diferente mari intre PZU din Romania si celalte trei piete cu care suntemm cuplati, in sensul in care la noi pretul a fost mai mare (peste 40 euro/MWh), in timp ce pe pietele amintite (Ungaria, Cehia, Slovacia) preturile erau mai mici, adesea egale.
In continuare aarticolului nostru ” Manipularea pietei de energie ataca siguranta sistemului si creeaza artificial preturi mai mari pentru consumatori” , vehement comentat, propunem o continuare, de data asta legata de exportul de energie. Recunoastem ca am intentionat publicarea urmatorului articol imediat, dar, in urma comentariilor aparute dupa publicarea primului articol am gasit de cuviinta sa realizam o analiza mai profunda, bazata si pe discutii cu mai multi specialisti in domeniu. Unii ne-au criticat, in sensul ca avem doar partial dreptate, altii au venit cu argumente suplimentare, iar rezultatele vi le supunem spre analiza si dezbatere in aceasta a doua analiza.
Un lucru este cert: in ultimele doua luni consumul intern s-a mentinut in jurul valorilor de 6100-6300 Mw pe interval orar, inregistrandu-se minime istorice pe perioada ultimilor 3 ani. Pe de alta parte, greul productiei a fost sustinut de cele doua componente scumpe din punct de vedere al costurilor, CE Oltenia si capacitatile pe hidrocarburi, respectiv OMW Brazi si Iernut Romgaz. Din cate cunoastem, nu a inceput programul de furnizare caldura, deci productiile ELCEN, Holboca Iasi si altele mai semnificative sunt la limita minima, furnizand doar apa calda.
Cuplarea celor patru piete urmareste liniarizarea preturilor, aspect care chiar a functionat in prima parte a lunii august cand UPEX Ungaria a dat referinta pe fondul unor retrageri a unor capacitati de productie din aceasta tara pe fondul unei perioade de canicula indelungata. Dar asta a fost o conjunctura, pretul UPEX fiind aliniat cu PZU OPCOM –cel putin sub acest aspect suntem egali cu ungurii-dar se evidentiaza diferente mari in comparatie cu Cehia si Slovacia, de unde se astepta un aport crescut si o indulcire a pretului pe PZU.
Din cate cunoastem, Transelectrica este contrapartea care trebuie sa actioneze in realizarea acestei liniarizari, care nu se vede. Cert este ca pretul energiei in piata pentru ziua urmatoare a crescut in lunile august si inceputul lui septembrie cu circa 20-25%, cu efecte directe asupra preturilor la consumatorii finali.
Surpriza insa este alta. Asa cum am precizat in analiza noastra anterioara legata de posibila manipulare a pietei de energie, prin mentinerea unei reserve de sistem nejustificat de mare, analiza contestata de catre unii cititori si aprobata de catre altii, ramanem la ideea ca in piata de energie electrica din Romania cineva ordona manevre ce sunt in afara reglementarilor.
Statistica si raportarile arata ca, in ciuda pretului mare din PZU- OPCOM, a egalizarii acestui pret cu UPEX si a diferentelor din Cehia si Slovacia , Romania exporta catre Ungaria cantitati semnificative pe interval orar. Si exportatorii nu sunt traderi, angajati prin contracte bilaterale pe termen lung. Dar, paradoxul il creeaza schimburile cu Bulgaria unde in perioada mentionata s-au inregistrat valori de pana la 1300 MW/ interval orar, iar traderii au avut la dispozitie 100 MW alocare de capacitate anuala si 50MW alocare lunara. In plus, se cunoaste ca Guvernul Bulgariei a introdus de la 1 August o suprataxare cu 5% a energiei electrice importata destinata revanzarii in aceasta tara. Fata de aceste realitati ale zonei specialistii au ridcat doua supozitii, multi dintre ei fiind intr-o ceata tomnatica ca si cand acum au aflat.
I. Se prea poate ca aceasta energie sa nu fie destinata Bulgariei, care nici nu ar avea nevoie de ea, ci mai curand Turciei. Deocamdata, trebuie sa recunoastem ca suntem doar la nivel de speculatie, intr-o logica pe care ne-o ofera respectivele cifre. Daca energie electrica exportata din Romania ar ajunge in Turcia, asa cum se banuieste, asta ar insemna ca vorbim de un sprijin la nivel de guverne, o intrajutorare intre sistemul energetic din Romania si sistemul energetic din Turcia. Relatiile bune dintre primul ministru Ponta si presedintele Erdogan pot sa ne faca sa credem ca este posibil si asa ceva.
II. Exista, in acelasi timp, voci in piata care spun ca exporturile de energie catre Bulgaria sunt, in realitate, fictive, chiar si in ideea de a justifica intrarea in rezerva a unor capacitati de generare platite de stat. Astfel se justifica mentinerea unei rezerve de putere care ar fi exportata, aducand suficienti bani la piata de echilibrare pentru tinerea in viata a unor elefanti batrani din sistem. Sunt decizii administrative despre care, noi care incercam sa analizam evolutia pietei de energie electrica din Romania nu stim nimic. In schimb, exista suspiciunea ca cineva influenteaza asa zisele mecanisme de piata, ceea ce induce la cresterea preturilor din PZU.
III. Concret, daca logica de baza se bazeaza pe transparenta nu este normal sa fim informati? In lipsa datelor oficiale nu avem alta solutie decat sa speculam despre ce se intampla in realitate. Poate gresim, poate ghicim o parte din adevar. Dar nu este normal sa fie asa. Caci, intr-o piata libera dreptul la informatie este esential. Dar, dincolo de ceea ce putem anticipa, mai important este sa ne punem niste intrebari la care asteptam si raspunsuri.
Cine efectueaza acest export, deloc neglijabil, de energie electrica? La ce pret si cum se evaluaza el, in conditiile in care energia electrica este sub forma de intrajutorare? Cand se vor incasa banii din aceste exporturi? Cum poate Romania sa participe la o relatie de intrajutorare cu o tara care nu este membra a Uniunii Europene, in conditiile in care intre Romania siTurcia nu exista functional sistemul sincron dintre cele doua sisteme energetice, iar sincronul Bulgaria-Turcia a „parait” din toate balamalele (nivelul de 1300 MW) cand s-a facut analiza de stress si zona europeana a Turciei a ramas fara energie cateva ore? Ce pozitie are Conducerea Operativa a SEN , ANRE si Transelectrica fata de aceste evidente? Poate ne raspunde cineva, fara sa incerce sa ne manipuleze?
