Țării cât mai mult cărbune!

Data: 27-07-2022

SURSA:FOCUS ENERGETIC

Traversăm o perioadă cu secetă puternică. Apa ”se duce” văzând cu ochii. Vântul nu bate, iar soare avem doar ziua, ca să putem produce curent electric din surse eoliene și fotovoltaice. Comisia Europeană ne obligă să reducem consumul de gaze cu 15% (ceea ce e OK: cum nu prea mai avem industrie de îngrășăminte chimice, obiectivul e deja atins!) Ce avem destul este cărbune. Așa că România ar putea să treacă iarna fără probleme în energie, dacă s-ar da ”țării cât mai mult cărbune”! Sigur, cu o singură condiție: Complexul Energetic Oltenia (CEO) să poată produce cărbune! Deocamdată produce mai puțin: activiștii de mediu au reușit să închidă cea mai mare exploatare de lignit din țară, cea de la Roșia. Practic, reușim ”să ne dăm cu stângul în dreptul” singuri, fără niciun ”ajutor” din afară. Suntem convinși că ecologiștii chiar cred că fac un bine închizând producția poluantă de energie din cărbune. Dar, la fel de convinși suntem că niciunuia dintre ei nu i-ar conveni să stea, la iarnă, ”cu o haină în plus”, la 15 – 17 grade în casă și la lumina lumânării! Și, evident, fără telefon și laptop, pentru că nu va fi ”curent la priză”, ca să le încarce! Pe de altă parte, solicităm autorităților ca, pe 26 iulie, la summitul extraordinar pe teme energetice de la Bruxelles, să NU facă nicio promisiune de reducere în plus a consumului de gaze naturale față de ceea ce deja s-a realizat!

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, spunea, recent, că 70% din suprafața României e afectată de secetă și recomandă populaţiei să fie responsabilă cu privire la modul cum utilizează apa potabilă.

În țară, a început raționalizarea apei de băut. Agricultura suferă și ea, deși vechiul-noul ministru Petre Daea îi sfîtuiește pe fermieri să utiliezeze apa pentru irigații. Aceasta în condițiile în care Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) arăta că lacurile de acumulare aveau, acum două săptămâni, pe 5 iulie, un coeficient de umplere de 82%, iar acum anunță că, la sfârșitul lunii iulie, coeficientul de umplere va ajunge la 70% și nu recomandă udatul grădinilor şi umplerea unor bazine sau piscine. Ba, ANAR a venit și cu un ”Mic ghid de economisire a apei”.

Hidroelectrica este, în continuare, cel mai mare producător intern de energie electrică, dar a scăzut producția. De exemplu, pe 21 iunie producea aproximativ 2.500 – 2.800 MWh/h, iar acum ajunge la 1.500 – 2.000 MWh/h. Sigur, nu înseamnă că Hidroelectrica nu mai poate să producă! Cel mai probabil, echilibrarea Sistemului Energetic Național se face mai curând cu energie de import.

Mai ales că, potrivit Administrației Naționale ”Apele Române” (ANAR), pe 5 iulie, rezerva de apă în principalele 40 lacuri de acumulare administrate de ANAR şi SPEEH Hidroelectrica SA era de 3,45 miliarde mc de apă (reprezentând 82% grad de umplere), iar pe 23 iulie rezerva a coborât la 3,3 miliarde mc (adică 76,23% coeficient de umplere). Adică, în 2 săptămâni, s-au consumat din lacurile de acumulare 0,15 miliarde mc, adică 150 miliarde de litri de apă! Iar râurile n-au reușit să suplinească acest consum!

Mai mult, nici Dunărea nu ajută! Debitul la intrarea în țară a ajuns la numai 2.050 mc/s, de la 3.000 mc/s acum 2 săptămâni. Și aceasta în condițiile în care media multianuală, conform ANAR, este de 5.350 mc/s.

Tot ANAR anunță și că nu sunt probleme la Cernavodă: este apă destulă, astfel încât producția de energie să continue fără probleme.

Bruxellesul ne îndeamnă ”să punem o haină în plus”

În condiţiile în care UE se confruntă cu riscul unor întreruperi suplimentare ale livrărilor de gaze din Rusia, Comisia Europeană a propus, pe 20 iulie, un nou instrument legislativ, Planul european de reducere a cererii de gaze, care vizează reducerea utilizării gazelor naturale în Europa cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, față de media ultimilor 5 ani ai aceeași perioade, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.

Toţi consumatorii, administraţiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie şi industria pot şi ar trebui să ia măsuri pentru economisirea gazelor. Comisia va accelera, de asemenea, lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziţionarea comună de gaze, pentru a consolida posibilitatea UE de a-şi asigura livrări alternative de gaze, se menționează în comunicat.

Comisia arată că, prin înlocuirea gazelor cu alţi combustibili şi economisind energie în această vară, o cantitate mai mare de gaze poate fi stocată pentru iarnă.

”Acolo unde este posibil, ar trebui să se acorde prioritate trecerii la surse regenerabile sau la opţiuni mai curate, mai puţin poluante şi care generează mai puţin dioxid de carbon. Cu toate acestea, trecerea la cărbune, petrol sau energie nucleară ar putea fi necesară ca măsură temporară”, se mai arată în comunicat.

Pe de altă parte, Comisia îndeamnă toate statele membre să lanseze campanii de conştientizare a publicului pentru a promova reducerea consumului de încălzire şi răcire la scară largă şi să pună în aplicare „Comunicarea privind economisirea energiei” a UE, care conţine numeroase opţiuni pentru economisirea energiei pe termen scurt. Pentru a da un exemplu, statele membre ar putea impune o scădere direcţionată a încălzirii şi răcirii în clădirile administrate de autorităţile publice.

De remarcat, în Germania deja au apărut declarații ale unor oficialități care spun că la iarnă, noaptea, temperatura în casele nemților nu ar trebui să depășească 15 grade. De asemenea, pentru cei care nu-și pot plăti utilitățile (în special căldura) a apărut inițiativa ca aceștia să fie cazați, temporar, în săli de sport.

Spaniolii nu vor să-și micșoreze consumul de gaze

Ca răspuns la inițiativa Comisiei Europene, Guvernul spaniol a declarat că se opune reducerii consumului de gaze cu cel puţin 15%, dorit de Bruxelles pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, apreciind că această măsura nu este neapărat „justă” şi nici „eficientă”, relatează France Presse, preluată de Agerpres.

„Spania nu sprijină această propunere”, a declarat ministrul spaniol pentru Tranziţia Ecologică, Teresa Ribera, într-o conferinţă de presă, exprimându-şi regretul că această măsură nu a făcut obiectul unei dezbateri în prealabil. „Ne vom opune impunerii unor obligaţiilor care depăşesc, ca eforturi, ceea ni se potriveşte”, a asigurat ea.

Potrivit Teresei Ribera, această măsură nu este în mod necesar cea mai eficientă sau cea mai justă.”Familiile spaniole nu vor suferi întreruperi în furnizarea gazelor sau a electricităţii în locuinţele lor”, a promis ea, adăugând că „Spania va apăra poziţia industriei spaniole”.

România nu mai are ce să reducă

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2017, consumul intern de gaze naturale s-a ridicat la 11 milioane tone echivalent petrol (tep), producția internă asigurând 8,6 milioane tep, iar restul de 2,4 milioane tep provenind din import. În anul 2018, consumul a coborât la 9,5 milioane tep (8,3 milioane tep producție internă), în 2019 consumul a fost de 10,2 milioane tep (8 milioane producție internă), în 2020 (an pandemic), consumul a fost de 9 milioane tep (7,3 milioane tep producție internă), iar în 2020 consumul a fost de 10 milioane tep (7,2 milioane tep producție internă).

Comparând primele 5 luni ale anului (ultimele date disponibile de la INS fiind cele aferente lunii mai 2022), se constată că a scăzut consumul de gaze cu 13,33%. Astfel, de la 4,5 milioane tep în primele 5 luni ale anului 2018, consumul a scăzut la 4,3 milioane tep în 2019, 4 milioane tep în 2020, 4,1 milioane tep în 2021 și 3,9 milioane tep în 2022.

Cum, practic, nu mai funcționează decât câteva combinate de îngrășăminte chimice din țară – și acelea intermitent! – consumul de gaze în România a scăzut cam cu cât cere Comisia Europeană!

Propunerea Comisiei de reducere cu 15% a consumului de gaze va fi discutată de miniştrii UE în cadrul unui summit extraordinar pe tema energiei, ce va avea loc pe 26 iulie. De aceea solicităm autorităților ca, pe 26 iulie, să NU facă nicio promisiune de reducere în plus față de ceea ce deja s-a realizat! Adevărat, s-a realizat în detrimentul economiei românești, în general, și al agriculturii, în special! De aceea, o nouă reducere ar avea efecte și mai dezastruoase asupra României și a românilor!

Soluția cea mai simplă pentru România: utilizarea cărbunilor

Energie electrică se poate obține din mai multe surse: eolian (când bate vântul), fotovoltaic (ziua, când e soare), în centrale nucleare (când există suficientă apă pentru răcirea reactoarelor), în hidrocentrale (când este suficientă apă în lacurile de acumulare sau pe cursul râurilor și fluviilor) și în termocentrale (care pot funcționare pe gaze/păcură sau pe cărbune).

Deocamdată, nici Hidroelectrica, nici Nuclearelectrica nu au probleme – există încă suficientă apă pentru amândouă, dar rezervele scad destul de repede. Pe eolian și fotovoltaic nu ne putem baza, având o producție intermitentă.

În ceea ce privește termocentralele pe gaze, tocmai ce ne-a anunțat Bruxellesul că trebuie să economisim. Unele termocentrale pot trece producția de electricitate de pe gaz pe păcură (cum sunt cele din București), altele nu pot (cum este centrala Petrom de la Brazi). Așa că apare o întrebare: se folosesc gazele ca să producă energie electrică la Brazi sau pentru încălzire? Adică ce alegem: să avem ”lumină” în case sau căldură?

De aceea, cel mai simplu ar fi să se obțină cât mai multă energie electrică pe bază de cărbune! Din huilă nu se mai poate obține, Complexul Energetic Hunedoara fiind în faliment, închis, ba chiar și pe cale să fie vândut (cel puțin termocentrala de la Mintia). Sigur, poate să producă ceva energie termocentrala Paroșeni. Dar, pentru aceasta, ar trebui, pe lângă producția curentă, să se și importe huilă. Pentru că, producția internă actuală reușește să acopere doar producția de energie pentru maxim două zile pe săptămână.

Cea mai mare producție de energie pe bază de cărbune s-ar putea obține de către Complexul Energetic Oltenia (CEO). Cu o condiție: să poată produce lignit. Deocamdată, lucrurile trenează. Pentru că un ONG a cerut anularea și, apoi, suspendarea acordului de mediu la cariera Roșia, care deservește direct termocentrala Rovinari din cadrul CEO, este pusă sub semnul întrebării continuarea producției de energie electrică. Fără acord de mediu nu poate funcționa nicio instalație, darmite un grup energetic! Instanța a fost de acord cu suspendarea acordului de mediu, urmând ca, într-un alt proces, să se pronunțe și în privința anulării. Fiind în vigoare suspendarea, la Roșia nu se mai pot face noi decopertări, adică nu se mai poate produce lignit suficient pentru funcționarea a trei grupuri energetice ale termocentralei.

Mai mult, pentru a produce în continuare, CE Oltenia are nevoie de o nouă Hotărâre de Guvern, care să scoată din circuitul forestier suprafețele necesare pentru dezvoltarea producției de lignit, astfel încât să se poată produce și energie electrică.

De exemplu, CE Oltenia ajunsese să producă aproximativ 1.700 – 1.800 MWh/h. După suspendarea acordului de mediu, producția a scăzut la 1.200 – 1.300 MWh/h, iar diferența a fost acoperită din importuri.

Suntem convinși că ecologiștii chiar cred că fac un bine închizând producția poluantă de energie din cărbune. Totuși, ni se pare că se exagerează, măcar un pic! De exemplu, ecologiștii arată, în cererea de suspendare/anulare a acordului de mediu pentru exploatarea minieră Roșia, că se pun în pericol specii protejate ”care au nevoie de protecție strictă și care se regăsesc în zona de proiect” potrivit OUG 57/2007 și Directivei europene 43 din 1992. Chiar dau și exemple de astfel de specii: Lacerta viridis, Lacerta agilis și Carduelis carduelis. Adevărat, spuse în latină, denumirile capătă o sonoritate aparte, dar pe românește își pierd din importanță, pentru că, de fapt, este vorba despre gușter (Lacerta viridis), șopârlă (Lacerta agilis) și sticlete (Carduelis carduelis)! Sigur, nu trebuie omorâte nici șopârlele, nici gușterii, nici sticleții! Dar considerăm că nu trebuie făcut ”un capăt de țară” prin protejarea strictă a acestor viețuitoare! Trebuie protejate, desigur, dar nu trebuie să exagerăm!

Mai ales în această situație, în care avem de ales între gușteri și muritul de frig în case!

Chiar și Comisia Europeană recunoaște că ”trecerea la cărbune, petrol sau energie nucleară ar putea fi necesară ca măsură temporară”! De altfel, toate marile economii și marile țări susținătoare ale Pactului Verde European, de la Germania, la Italia și Spania, au anunțat că-și redeschid termocentrale pe cărbune. Nu este normal ca România să închidă termocentrale pe cărbune astăzi, când situația geopolitică, dar și meteorologică, sunt atât de complicate!

Probabil că preferabil ar fi ca toată lumea ”să pună umărul” să depășim această perioadă nefericită: autorități, ecologiști, producători de energie, judecători, experți etc. Pentru că suntem convinși că niciunuia dintre noi, poluatori sau ecologiști, nu ne-ar conveni să stăm în întuneric, sub plapumă!