Pretul global de vanzare a energiei produse de CE Oltenia depaseste costul de productie

Data: 28-07-2014

Costurile de productie sunt acoperite, deoarece, in afara de energia vanduta pe PCCB, CE Oltenia obtine venituri si din piata de echilibrare, piata intraday si piata serviciilor tehnologice de sistem.

Societatea vinde pe PCCB, in principal, pentru a putea mentine blocurile in functiune, ceea ce permite accesul pe piata de echilibrare, unde preturile practicate de CEO sunt mult mai mari (prin aportul acestei componente, se formeaza un pret global de vanzare mult mai mare). Pentru companie este foarte important sa mentina grupurile in functionare.

Astfel ca, CE Oltenia vinde si energie in gol de sarcina pentru a evita oprirea grupurilor pe perioade scurte (oprirea grupurilor seara si pornirea lor dimineata), ceea ce ar duce la costuri foarte mari si deteriorari considerabile ale echipamentelor (uzura accelerata a cazanelor, a condensatoarelor turbinelor, etc. ). Desele porniri/opriri dispuse de DEN pentru echilibrarea sistemului inseamna functionari ineficiente ale CE Oltenia, in regim variabil, la sarcini neeconomice, sub randamentul optim.
De exemplu, anul trecut, au fost efectuate 19 porniri de blocuri intr-o singura luna, iar o oprire/pornire de grup ajunge la costuri de 350 000 lei, luand in consideratie numai combustibilul consumat, dar la acestea se adauga alte cheltuieli operationale si cheltuielile pentru asigurarea mentenantei, ca urmare a deteriorarii echipamentelor, in aceste conditii.

De asemenea, mentionam si faptul ca penalitatile pentru nerealizarea serviciilor de sistem contractate se pot ridica la 200% din valoarea acestora.

Intr-adevar, in perioadele de gol de sarcina (noaptea, sambata si duminica), preturile sunt foarte mici (intre 5 si 100 lei/MWh), dar si in aceste intervale, CE Oltenia a vandut cu cel putin 30 de lei peste pretul pietei.

La nivelul CE Oltenia, costul de productie nu depaseste 190 lei/MWh.

Au fost intreprinse o serie de masuri pentru reducerea cheltuielilor si corelarea acestora cu gradul de realizare a veniturilor, materializate prin utilizarea eficienta a capacitatilor de productie si prin utilizarea rationala a fortei de munca, fara concedieri de personal.

Exemple:

reducerea consumurilor specifice de la 349,72 gcc/MWh la 337,31 gcc/MWh prin gestionarea integrata a stocurilor de carbune si a depozitelor intermediare, ceea ce conduce la diminuarea pierderilor generate de scaderea calitatii combustibilului;
reducerea cantitatilor de hidrocarburi (gaz si pacura) utilizate in sustinerea procesului de ardere, prin efectuarea unor lucrari de modernizare a sistemelor de ardere si prin cresterea disciplinei de exploatare (la Rovinari s-a redus aportul de hidrocarburi de la 5% la sub 1%; la Turceni s-a obtinut o reducere de la 8% la 2% – luna iunie 2014 a fost prima luna din istoria termocentralei Turceni in care acest indicator a coborat sub 1%);
reducerea costurilor cu achizitiile prin derularea unor proceduri comune pentru toate sucursalele (cantitati mai mari genereaza costuri unitare mai mici);
reducerea costurilor cu reparatiile de la 8,3 lei/MWh la 1,66 lei/MWh prin utilizarea rationala a stocurilor de materiale si piese de schimb existente in sucursale si prin reducerea numarului lucrarilor executate cu tertii;
reducerea fondului de salarii cu 10% prin conditionarea unor facilitati suplimentare (cota de carbune, cota de energie, prime jubiliare, alte prime…) de realizarea indicatorilor economici propusi;
etc…

S-a ajuns, astfel, la un cost de aproximativ 184 lei pentru un MWh produs, fata de 220 lei/MWh in 2012 si 203 lei/MWh in 2013. Din acestia, 30 de lei sunt alocati certificatelor de CO2 (OMV PETROM şi CE Oltenia sunt singurele firme care işi cumpără, la zi, certificatele de CO2) si 12 lei taxei de injectie in retea. Raman 141 lei/MWh,  deci, ca si cost de productie in sine, un MWh al CE Oltenia este egal sau chiar mai ieftin decat cel produs de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica.