Acordul de la Paris: polonezii forţează pentru cărbune

Data: 29-09-2016

Sursa: FOCUS ENERGETIC

Guvernul a adoptat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de la Paris la Convenția-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice. Mai este nevoie de votul Parlamentului, acum ocupat cu alegerile generale, dar și de adoptarea documentului la nivelul UE. Numai că Polonia condiționează votul său de primirea de garanții financiare din partea Uniunii pentru construirea de noi centrale electrice pe cărbune, având în vedere că peste 80% din industria de profil poloneză este pe cărbune. Numai că Acordul de la Paris tocmai energia pe cărbune condamnă în principal.

„România face un pas important în procesul intern de ratificare a Acordului de la Paris la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, după ce Guvernul a adoptat astăzi un proiect de lege în acest sens, care va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului. România a semnat Acordul de la Paris, alături de aproape 200 de stat, dar, pentru a intra în vigoare, documentul are nevoie de ratificarea a cel puțin 55 de stat ce cumulează cel puțin 55% din emisiile de gaze cu efect de seră estimate a fi produse la nivel global. Până acum, au depus instrumentele de ratificate 61 de state ce cumulează 47,79% din emisiile CO2, printre care SUA și China, principalii poluatori la nivel global.

Polonia pune condiții

Uniunea Europeană a fost vârf de lance în impunerea unor ținte înalte în ceea ce privește reducerea emisiilor CO2. Pentru ratificarea Acordului de la Paris, țările membre merg împreună și, astfel, trebuie parcursă procedura internă a Uniunii. Mai exact, fiecare stat membru trebuie să accepte textul Acordului, astfel că un vot împotrivă duce la respingerea documentului.

În aceste condiții, Guvernul polonez declară că nu va ratifica Acordul de la Paris, cu excepția cazului în care primește garanții financiare de la Bruxelles pentru construirea de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, anunță publicația Power Engineering International, care preia informații ale site-ului BNE IntelliNews. Potrivit acesteia, guvernul polonez continuă să susțină că securitatea energetică este în pericol în cazul în care capacitatea sa de producție de energie pe cărbune este amenințată, în condițiile în care mixul energetic din Polonia se bazează mai mult de 80% pe cărbune.

„Polonia are nevoie să construiească noi capacități de generare a energiei electrice. Cărbunele va rămâne sursa de energie de bază pentru anii următori, pentru asigurarea securității energetice a țării, precum și a locurilor de muncă”, este declarația Guvernului.

„Polonia nu va fi în măsură să îndeplinească angajamentele stabilite prin Acordul de la Paris în cazul în care continuă să se dezvolte energie pe bază de cărbune. Așa că, dacă oficialii polonezi susțin că Polonia va ratifica Acordul de la Paris numai în cazul în care există garanții financiare pentru centrale electrice pe bază de cărbune, atunci pot ratifica acordul, dar nu vor adera la el”, a declarat Marcin Stoczkiewicz, avocat senior și șeful Europei Centrale și de Est în cadrul organizației neguvernamentale ClientEarth.

Acordul de la Paris

Documentul convenit la Paris la sfârșitul anului trecut este primul acord cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice care impune obligații juridice tuturor părților pentru realizarea obiectivului global pe termen lung – de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2˚C față de nivelul din perioada pre-industrială, în funcție de capacitățile și responsabilitățile de care dispun statele. În același timp, părțile vor depune eforturi pentru a limita creșterea temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius.

Prin intermediul Acordului se dorește ca statele dezvoltate să continue mobilizarea surselor de finanțare pentru statele în curs de dezvoltare, să asigure transferul de tehnologie și creșterea capacității celor din urmă de a se adapta la efectele schimbărilor climatice, implementând totodată și măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Mai mult, tratatul prevede un mecanism de revizuire a angajamentelor asumate, la un interval de 5 ani, prin care să se asigure ambiția și durabilitatea acordului, în completarea unui proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat în atingerea obiectivelor stabilite.

Principalele obligații ale României în conformitate cu Acordul de la Paris, din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030, sunt:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43% până în 2030 față de 2005 sub EU ETS (activităţi în domeniul energetic, inclusiv rafinăriile; activităţi de producţie şi prelucrare a metalelor feroase; activităţi în industria mineralelor – ciment, var, sticlă şi ceramică, activităţi de producere a celulozei, hârtiei şi cartonului; industria chimică; activităţi de producţie şi prelucrare a metalelor neferoase) – obiectiv unic la nivel UE;

participarea la efortul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030 față de 2005 în sectoarele non-ETS, incluzând transportul, agricultura, construcțiile, gestiunea emisiilor din deșeuri – obiectiv la nivel de state membre ale UE stabilit în funcție de PIB/cap de locuitor.