SURSA:ENERGY CENTER
In urma lansarii programului european Green Deal, cu investitii masive in domenii cheie precum cel al energiei din surse regenerabile, România se angajeaza sa ia masuri concrete pentru a reduce impactul activitatii economice asupra mediului.
In acest context, planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia (CEO) propune, pentru perioada 2021 – 2026, investitii de 7 miliarde de lei pentru reducerea etapizata a emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv prin conversia pe gaz a unor grupuri energetice care functioneaza in prezent pe baza de carbune.
Chiar daca va continua sa scada, productia de energia electrica pe baza de carbune va continua sa reprezinte o componenta importanta al mix-ului energetic al României. Pe lânga planurile anuntate recent, exista si alte masuri care pot contribui la reducerea impactului asupra mediului al centralelor pe carbune. O astfel de masura este valorificarea gipsului, care in prezent este aruncat sub forma de slam pe câmpurile de steril din apropierea centralelor termo-electrice. Cu o investitie nu foarte mare, acesta poate fi valorificat in industria de constructii, evitând totodata generarea unor cantitati insemnate de deseuri.
Despre aceasta modalitatile de a reduce impactul asupra mediului, am vorbit cu Gheorghe Budrugeac, directorul industrial al Etex Building Performance, companie care detine, la Turceni, singura fabrica de gips-carton din România care foloseste ca materie prima gipsul obtinut din desulfurarea gazelor de la o centrala electrica pe baza de carbune.
Cum a ajuns Etex Building Performance sa utilizeze gipsul rezultat la desulfurarea gazelor de la centrala electrica pe carbune de la Turceni?
Am decis sa investim intr-o fabrica de producere a placilor de gips-carton la Turceni, in apropierea uneia dintre cele mai mari centrale electrice pe baza de carbune din România, pentru a pune in valoare materia prima si resursele de capital uman disponibile local.
Desulfurarea gazelor arse ca obligatie de mediu, a fost realizata in toate cele patru centrale care acum sunt grupate in CEO – Craiova, Isalnita Turceni si Rovinari – ca de altfel in toate centralele pe carbuni din tara. Produsul secundar rezultat din desulfurare, gipsul, este apoi amestecat cu cenusa de furnal si depozitat pe câmpuri imense in vecinatatea centralelor.
In acest context, ne-am decis sa investim in construirea unei fabrici de gips carton in vecinatatea centralei electrice Turceni. Dar pentru asta mai lipsea ceva si anume trebuia ca Centrala Electrica Turceni (CET) sa investeasca intr-o unitate de recuperare si uscare a gipslui rezultat din desulfurare. Având garantia ca acest gips va fi valorificat catre noi, s-a realizat astfel si investitia de la CET. Astfel, centrala de la Turceni este singura unitate pe carbune din România care nu risipeste aceasta resursa, ci o valorifica prin vânzare rezultând o poveste de succes din aceasta sinergie mediu-industrial-business.
In Europa Occidentala, intâlnim foarte des acest binom centrala electrica pe carbune – fabrica de gips, care vine cu avantaje economice si de mediu indiscutabile.
De ce nu avem astfel de investitii si in România?
Din pacate, la noi nu s-a mers pe aceasta strategie de valorificare a gipsului. Pentru a evita sanctiunile din partea Comisiei Europene, centralele românesti pe carbune au investit in instalatii de desulfurare a gazelor generate de arderea carbunelui. Acestea permit captarea sulfului (care altfel ar fi ajuns in atmosfera provocând ploi acide) cu ajutorul calcarului rezultând gipsul de inalta puritate. Acesta este insa amestecat cu zgura, produsul rezultat fiind un slam dens de gips, care nu poate fi valorificat, ci este depozitat cu milioanele de tone pe câmpurile de steril din apropierea termocentralelor. Pentru a valorifica acest gips este nevoie de o investitie suplimentara, care permite uscarea slamului si care, cum spuneam, in România nu exista decât la Turceni.
Cum evaluati impactul asupra mediului al investitiei de la Turceni?
Fabrica Etex de placi de gips-carton de la Turceni a fost pusa in functiune in 2015, timp in care s-au investit peste 50 de milioane de euro. In cei cinci ani de la inceperea operatiunilor de productie, fabrica de la Turceni a produs peste 100 de milioane de metri patrati de gips-carton, din circa un milion de tone de gips provenit de la centrala electrica. In ultimul timp, la Turceni, s-a produs insa din ce in ce mai putina energie electrica si, in consecinta, nici gipsul nu a mai fost furnizat in cantitatile estimate initial. Acesta este motivul pentru care le-am propus celor de la Complexul Energetic Oltenia sa investim noi intr-o instalatie de uscare a gipsului la o alta centrala electrica pe carbune pe care o opereaza, cea de la Rovinari.
Ce ar presupune o astfel de investitie la Rovinari?
Investitia de la Rovinari ar fi o continuare a bunelor practici realizate prin investitia de la Turceni. Am estimat ca efortul nostru investitional pentru realizarea instalatiei de uscare a gipsului ar fi de 5-6 milioane d euro. Astfel, in loc ca instalatia de desulfurare sa produca slam de gips care sa fie deversat pe câmpuri, instalatia de uscare ar produce gips care sa fie ulterior utilizat ca materie prima. In acest fel, milioane de tone de gips ar fi valorificate in loc sa fie transformate in deseu si sa polueze imprejurimile centralei.
In ce stadiu se afla in momentul de fata proiectul instalatiei de uscare de la Rovinari?
Studiul nostru de fezabilitate realizat in acord cu CEO, pentru instalatia de uscare a slamului la Rovinari a fost demult prezentat si chiar aprobat in comisia tehnica a Complexului Energetic Oltenia. Intre timp, acestia au decis sa organizeze o licitatie pentru realizarea investitiei.
Etex Building Performance este un business solid, cu planuri ambitioase pe termen lung, in conditiile in care România reprezinta hub-ul de export al grupului Etex pentru toata Europa de Sud-Est. In aceste conditii, suntem in continuare interesati sa investim la Rovinari si vom participa cu siguranta si la licitatie.
Pâna la aceasta data nu exista informatii despre calendarul de depunere a ofertelor, caietul de sarcini sau modul in care se va tine licitatie. In tot acest timp, in care se bate pasul pe loc, gipsul, care ar fi putut fi valorificat prin investitia propusa de noi, ajunge sa fie deversat sub forma de slam pe câmp.
