Sursa: FOCUS ENERGETIC
În cadrul celei de a XXVII-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, ce a avut loc pe 15 noiembrie, s-a discutat despre pregătirile pentru sezonul rece 2016 – 2017. Se pare nu va urma o iarnă uşoară, după cum estimează nu numai Institutul Meteorologic, ci şi comportamentul broaştelor ţestoase, de aceea sunt recomandări ca populaţia să-şi facă inclusiv mici provizii de apă şi alimente. Sistemul Energetic Naţional, producătorii şi distribuitori de electricitate şi gaze naturale sunt pregătiţi să treacă iarna cu bine.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu, a declarat că în Programul de iarnă pentru perioada 15 noiembrie 2016 – 15 martie 2017, aprobat, recent, de Guvern, se estimează o creştere a consumului de energie electrică cu 2,8%, stocurile necesare fiind evaluate la 163.000 tone de huilă, 30.000 tone de păcură, 1,65 miliarde m3 volum brut de apă în lacurile de acumulare (1,6 TWh energie electrică echivalentă în lacuri) şi 18,34 TWh stoc minim obligatoriu de gaze naturale înmagazinate în depozitele subterane. Valoarea stocurilor necesare pentru perioada 15 noiembrie 2016 – 15 martie 2017 este de 2,3 miliarde lei.
„Avem o Hotărâre de Guvern pentru perioada 15 noiembrie – 15 martie, cu posibilitatea de prelungire până la sfârşitul lunii martie, ce urmează să apară în Monitorul Oficial în cel mai scurt timp, cu privire la obligativitatea constituirii stocurilor de combustibil pentru această perioadă şi alte măsuri suplimentare. Am alocat prin acest HG mai puţine servicii de sistem decât anul trecut, când erau probleme cu stocurile de apă, când erau oarecare probleme cu stocurile de cărbune. Anul acesta ne-am limitat la a interveni în această piaţă. Practic, s-a alocat doar o cantitate limitată de rezervă terţiară lentă pentru grupurile care folosesc păcură, acestea putând interveni doar în condiţii extreme, când temperaturile sunt foarte scăzute, consumul de gaze este foarte mare şi trebuie să existe un back-up pentru partea aceasta”, a spus Popescu în cadrul Conferinţei FOCUS ENERGETIC.
Ea a precizat că stocurile de cărbune sunt „mai bune” decât anul trecut. „Avem oarecare probleme cu stocurile de cărbune. Stocurile sunt mai bune decât cele de anul trecut şi sper ca, prin anumite măsuri pe care le-am luat prin această Hotărâre de Guvern, în perioada următoare să se stabilizeze problemele şi din această perspectivă. Am constituit deja comisia interministerială care va urmări ceea ce se întâmplă în sistemul energetic. Mâine vom avea prima şedinţă. Am încercat să facem puţin lucrurile altfel”, a mai arătat secretarul de stat.
Pe de altă parte, Corina Popescu este de părere că încălzirea individuală nu este soluţia care ar trebui promovată în Bucureşti la nivelul anului 2016 – 2017, ci centralizarea.
„Au existat nişte costuri care nu au fost recunoscute în totalitate, totul a fost un bulgăre de zăpadă care s-a rostogolit. Ne-am minţit noi pe noi înşine, ceea ce nu este corect. Nu au existat şi nu au apărut modernizări în acest sector (n.r. – producţia, transportul şi distribuţia energiei termice) sau prea puţin aş putea spune faţă de necesar. Este clar că este un sector în care investiţiile îşi au locul pentru perioada următoare. Pentru Bucureşti chiar nu văd alte soluţii decât cele centralizate şi cele de producţie, cadrul diversificat un pic, dar pe termen scurt şi mediu ELCEN (n.r. – producătorul de energie termică în termocentrale) este o soluţie viabilă, restructurat, restructurat şi RADET, să se transforme din regie în societate comercială, să acceseze acele fonduri europene ca să-şi modernizeze reţelele”, a mai spus Popescu.
Aceasta a precizat că este bucureşteancă, trăieşte la bloc şi este supărată dacă nu porneşte căldura. „Sunt mulţi paşi de făcut. Îmi doresc să se întâmple, sunt bucureşteancă, trăiesc într-un bloc, mă încălzesc de la reţeaua de energie termică, sunt supărată că nu porneşte căldura, dar nu cred în soluţiile acelea mici. Ce s-a întâmplat în oraşele mai mici din ţară, în care fiecare şi-a implementat încălzire individuală, pentru zonele blocuri din Bucureşti nu cred că este soluţia care ar trebui promovată la nivelul anului 2016 – 2017”, a mai arătat secretarul de stat.
Pe de altă parte, Corina Popescu a anunţat că miercuri va avea loc primul comandament de iarnă pentru sectorul energetic din iarna 2016-2017, la care vor participa toți operatorii din sistem. ”Mâine (n.r. – miercuri) va avea loc prima ședință, el are loc săptămânal. Practic, se face o analiză a săptămânii care a trecut, se analizează prognozele pentru săptămâna următoare. Participă toții operatorii din sistem, de distribuție, Transelectrica, producătorii, Romgaz, Transgaz și din partea altor ministere. Pentru că vorbim și de energia termică, avem și reprezentanți de la Ministerul Mediului și Ministerul Dezvoltării Regionale”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei.
Obiectivul acestui comandament îl reprezintă asigurarea alimentării cu energie electrică și termică la nivelul țării. ”Noi am încercat să luăm toate măsurile necesare să nu se mai întâmple problemele din trecut”, a adăugat oficialul. Probleme pot apărea în permanență, afirmă Popescu, de exemplu depinde de cum bate vântul sau ce se întâmplă cu zăpada. ”De exemplu, săptămâna trecută, am avut un cumul de factori, a declanșat unitatea 1 de la Cernavodă și în același timp producția eoliană de energie, deși a fost notificată la o anumită valoare, s-a întâmplat cu 2.000 MW mai puțin, deci am avut un deficit de 2.700 MW în sistem, așa, greu de gestionat. Nu a bătut vântul, iar estimările erau că bate. E greu”, a precizat oficialul.
Secretarul de stat spune că nu sunt probleme cu stocurile de gaze naturale, iar sursele de producție acoperă consumul. Furnizorii au încheiat totodată contracte de import gaz. Ar putea apărea disfuncționalități pentru perioadele în care transportatorul Transgaz ar fi suprasolicitat.
Complexul Energetic Hunedoara riscă falimentul
Complexul Energetic Hunedoara (CEH), producător de energie care se confruntă cu mari probleme financiare, riscă falimentul, dacă activitatea sa nu este gestionată în mod corespunzător în această perioadă, după ieșirea, a doua oară, din insolvență, a mai spus Corina Popescu. Însă, ca să ajungă în această etapă, ar trebui să intre iar în insolvență.
”Ca să intre în faliment, compania ar trebui să fie mai întâi în insolvență și abia după aceea în faliment, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile și un plan de reorganizare nu este aprobat, lucru pe care noi nu ni-l dorim. Sunt riscuri, dar eu sper să reușim să le gestionăm”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu.
Oficialul spune că va exista un sprijin din partea statului în vederea salvării zonelor considerate viabile. În acest sens, a fost notificată Comisia Europeană pentru includerea în programul de închideri mine încă două mine. Totodată, se lucrează la notificarea altor măsuri de ajutor, astfel încât să poată fi salvat o mare parte din CEH, respectiv, grupurile energetice viabile.
De altfel, Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană că intenţionează să propună un ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, astfel încât să asigure surse de finanţare pentru închiderea minelor Lonea şi Lupeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara şi punerea în siguranţă a zonei.
Conform tabelului de creanţe întocmit de administratorul judiciar, datoriile Complexului Energetic Hunedoara se ridică la 1,43 miliarde lei.
Complexul Energetic Hunedoara a ieșit din insolvenţă, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a decis săptămâna trecută să anuleze decizia Tribunalului Hunedoara prin care, în luna iunie a acestui an, a fost deschisă procedura în acest sens. Decizia Curţii de Apel Alba Iulia este definitivă.
Compania de stat a precizat, într-un comunicat emis săptămâna trecută, că ieşirea din insolvenţă a societăţii nu se datorează îmbunătăţirii situaţiei economice şi financiare, lucru care va genera probleme majore în activitatea curentă.
Producătorul de energie a avertizat că riscă executarea conturilor de către creditori, iar posibila oprire a activităţii societăţii va conduce implicit şi la sistarea furnizării agentului termic necesar încălzirii populaţiei.
La rândul său, Ministerul Energiei a anunţat că ieşirea din insolvenţă a Complexului Energetic Hunedoara nu reprezintă o situaţie favorabilă societăţii şi nu creează premisele unui proces facil de restructurare a companiei, însă obiectivul acţionarului majoritar rămâne acela de a restructura şi eficientiza societatea.
Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenţă, după ce Tribunalul Hunedoara a dispus, în 23 iunie, deschiderea procedurii în acest sens, administratorul judiciar provizoriu fiind desemnată Casa de Insolvenţă GMC. Decizia instanţei a fost executorie, dar nu a fost definitivă fiind atacată cu apel la Curtea de Apel Alba Iulia.
La Complexul Energetic Hunedoara lucrează în jur de 6.000 de angajaţi la minele de cărbune Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan şi la termocentralele Mintia şi Paroşeni.
Hub regional de gaze în România
Autorităţile trebuie să se gândească la formarea unui hub de gaze naturale în România, a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la Conferinţa FOCUS ENERGETIC.
Toți actorii sectorului ar trebui să înființeze un hub regional de gaze naturale, proiect pentru care există discuții între oficialii ANRE și transportatorul național de gaze Transgaz, a spus Niculae Havrileț. Acesta afirmă, totodată, că în România ar putea apărea, în perioada următoare, mai mulți operatori bursieri pe platformele cărora se vor tranzacționa cantități de gaze naturale.
”Cred că toți operatorii și actorii sistemului din sectorul de gaze naturale ar trebui să-și unească forțele și să înființeze în România un hub regional de gaze naturale, după modelul din Austria. Un lucru care ar aduce foarte multe lucruri pozitive pentru toți actorii din sectorul gazelor naturale, inclusiv pentru România ca poziție strategică”, a mai spus președintele ANRE. Din toate punctele de vedere, înființarea acestui hub regional ar fi benefică, spune Havrileț.
„Cred că putem să ne gândim să asigurăm condiţiile de formare a unui hub de gaze naturale în România. Se vorbeşte că ar putea fi organizat în Bulgaria, dar eu cred că noi am avea condiţii să începem de acum. Avem sursele proprii de gaze, e o sursă de import, acest interconector care poate fi utilizat pentru export-import (n.r. – gazoductul Giurgiu – Ruse). Practic, cred că doar instituţional ne lipseşte iniţiativa de a înfiinţa un hub regional de gaze naturale”, a spus Havrileţ.
Potrivit acestuia, interconectorul cu Bulgaria va fi primul utilizat pentru ieşirea gazelor din ţară.
„În general, interconectările din Ucraina aduceau gaze, ca şi cel cu Ungaria. Exportul s-a făcut doar la nivel de export virtual. Cred că interconectorul cu Bulgaria va fi primul interconector utilizat pentru ieşirea gazelor din ţară. Poate că şi presiunea cu care se operează în sistemul de transport din Bulgaria este una mai mică decât în Ungaria, ceea ce ar putea permite gazelor din România, care sunt operate la o presiune mai mică decât a celorlalte sisteme de transport cu care se interconectează, să iasă pe zone delimitate în Bulgaria, în ideea de a prelua gazele cu o presiune de 28 de bari, faţă de 30 de bari, la care funcţionează cel din Bulgaria. În momentul în care nu ar exista în Bulgaria gaze şi ar fi nevoie de gazele din România, există posibilitatea să înregistrăm primele exporturi fizice de gaze, dar şi din punct de vedere al siguranţei constituie un element în plus, pentru că putem aduce gaze din zona terminalelor de gaze lichefiate din Grecia”, a mai afirmat preşedintele ANRE.
Pe de altă parte, Niculae Havrileţ a anunţat că un sfert din consumul zilnic de gaze provine, în această perioadă, din import, deoarece preţul este mai mic. „În ceea ce priveşte gazele naturale, Autoritatea a stabilit un minimum necesar de 1,7 miliarde (mc) pentru a fi înmagazinat. Înmagazinarea Romgaz este de 2,4 miliarde de metri cubi, aproximativ aceeaşi cantitate ca şi anul trecut. În acest an, datorită preţurilor internaţionale scăzute, cel puţin sub valoarea gazelor domestice înmagazinate, s-au înregistrat aceste contracte importante de import. În primele 10 zile ale lunii noiembrie s-au consumat din depozite 40 milioane de metri cubi. De exemplu, în 2012, în luna noiembrie, din depozite s-au consumat peste 340 de milioane”, a spus Havrileţ. El a precizat că se aşteaptă ca în noiembrie consumul din înmagazinări să fie de 100 milioane de metri cubi. „Prevedem ca în această lună să fie undeva la maxim 100 milioane de metri cubi, datorită importului, care este la un nivel de 25% din consumul zilnic. Practic, din 44 de milioane de metri cubi, care este consumul zilnic în această perioadă, 10 milioane, în medie, vin din import. Sunt furnizori care folosesc această sursă, având în vedere preţul competitiv, dacă ne raportăm la preţul de referinţă”, a mai arătat preşedintele ANRE.
În urmă cu o săptămână, Havrileţ declara că România ar putea importa 40% din consumul naţional de gaze în această iarnă, întrucât preţul gazelor pe pieţele internaţionale va fi chiar şi cu 20 de lei pe MWh mai mic decât cel al gazelor de producţie internă aflate în depozite. El a amintit că preţul plătit de populaţie este îngheţat la nivelul de 60 de lei pe MWh până la 1 aprilie 2017, în urma unei Hotărâri de Guvern aprobate în vară.
„De la 1 aprilie 2017 se desfiinţează sistemul de stabilire a preţului prin HG, iar ANRE va stabili o metodologie de formare a preţului pentru consumatorul casnic, în condiţii de liberalizare a preţului de producţie. Acest lucru înseamnă că un consumator de pe piaţă, indiferent dacă este casnic sau nu, consumă un coş de gaze, unde intră gaze de import, gaze din producţia domestică curentă, precum şi gaze din depozite. Aceste trei surse formează un coş, care va fi în continuare gestionat de ANRE, printr-o metodologie care va obliga furnizorii care alimentează piaţa casnică să asigure cel mai bun echilibru în sensul păstrării unui preţ cât mai mic”, explica preşedintele ANRE.
Ne aşteaptă o iarnă normală: viscole în decembrie, ianuarie şi februarie
Temperaturile vor fi în sudul ţării uşor peste normalul perioadei în noiembrie şi decembrie, iar în ianuarie, în partea de nord şi centru, s-ar putea situa sub normal, a declarat directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu la Conferinţa FOCUS ENERGETIC.
„Pentru noiembrie şi decembrie, aşteptăm ca temperaturile să fie uşor peste normal pe partea de sud a teritoriului şi să se încadreze sau să fie apropiate de norme în celelalte regiuni. Pe de altă parte, precipitaţiile par a se încadra în norme în aceste regiuni în care aşteptăm temperaturi mai ridicate şi să fie uşor peste normă în restul teritoriului, mai ales pe partea de vest. Pentru ianuarie, estimările arată că pe partea de nord şi de centru să fie temperaturi sub normalul perioadei, iar ca precipitaţii ar putea apărea un excedent în toate regiunile ţării”, a spus Georgescu.
Potrivit acesteia, luna noiembrie va fi „destul de ploioasă”.
„Pentru luna noiembrie şi pentru decembrie, aşteptăm un regim al temperaturilor care să fie uşor peste normă pentru partea de sud a ţării şi să se încadreze în normalul perioadei pentru celelalte regiuni. Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna noiembrie pare a fi destul de ploioasă, între ghilimele, şi cantităţile să fie mai apropiate de normă pe partea de sud, exact acolo unde temperaturile pot fi mai ridicate. În perioada de iarnă plouă mai puţin decât vara. Chiar dacă noi spunem că luna va fi cu mai multe precipitaţii decât normal, în niciun caz nu trebuie să ne aşteptăm să avem precipitaţii atât de multe cum avem într-o lună de primăvară sau vară. Luna decembrie seamănă destul de mult cu luna noiembrie din punct de vedere al estimării temperaturilor, cu menţiunea că temperatura medie în decembrie este mai scăzută, de la lună la lună temperatura medie scade cam cu 4 grade. Există semnal că putem avea temperaturi mai ridicate în medie lunară pe partea de est şi chiar şi de vest a teritoriului. Ca precipitaţii, semnalul este destul de asemănător”, a afirmat oficialul ANM.
De asemenea, ea a reiterat că lunile ianuarie şi februarie sunt, în general, cele mai reci din calendar.
„Luna ianuarie trebuie să o privim cu cea mai mare reţinere; are semnalul unor temperaturi mai scăzute pe partea de nord şi de centru a ţării. Ianuarie şi februarie sunt în general lunile cele mai reci din calendar. Dacă vorbesc despre posibilitatea ca în ianuarie să avem temperaturi mai scăzute decât norma pe partea de nord şi de centru este posibil ca acest mesaj să se concretizeze prin perioade de ger. Temperatura minimă la noi în ţară este de -38 grade Celsius (n.r. – înregistrată în anul 1942), valoare înregistrată cu zeci de ani în urmă, dar, în ultimii ani, am avut episoade cu ger în care ne-am apropiat simţitor, pe foarte scurtă durată, de această valoare. În ianuarie, precipitaţii posibil peste normă pe jumătatea de vest a ţării. Faptul că am spus de multe ori apropiat de normă sau puţin peste normă nu înseamnă în niciun caz că ne aşteaptă o iarnă blândă, fără probleme. Iarna normală în România nu este o iarnă uşoară. O iarnă firească la noi în ţară, conform climatologiei, înseamnă un episod de viscol în medie în luna decembrie şi câte două episoade de viscol în ianuarie şi februarie. De cele mai multe ori, perioadele de viscol sunt urmate de perioadele de ger”, a precizat Florinela Georgescu. De altfel, aceasta a spus că populaţia ar putea să-şi facă mici provizii de apă şi alimente pentru aceste perioade.
Oficialul ANM a mai spus că există speranţe destul de mari să fie un strat de zăpadă în decembrie în zona de munte.
„Există deocamdată speranţe destul de mari să fie strat de zăpadă la sfârşitul lunii decembrie în zona de munte. Este imposibil de spus în acest moment dacă acest strat de zăpadă va fi produs de ninsori din perioada Sărbătorilor sau din episoadele cu ninsoare care ar putea fi până atunci. Pentru zona mai joasă, este greu de spus. Dacă va fi zăpadă la Bucureşti, nu vă putem spune acum”, a adăugat reprezentantul ANM.
Licitaţie pentru uraniu la Nuclearelectrica
Nuclearelectrica va organiza, în următoarele săptămâni, o nouă procedură pentru achiziţia de uraniu necesar pentru anul 2017, la care vor participa Compania Naţională a Uraniului (CNU) şi compania canadiană Cameco, a anunţat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, la Conferinţa FOCUS ENERGETIC.
În acest moment, compania achiziţionează pulbere de uraniu de la Cameco, la un preţ mai mic decât cel solicitat de CNU. „Singura aşteptare pe care o avem de la CNU este să îşi onoreze contractele, iar preţul să fie cel de pe piaţă; nu putem accepta preţuri mai mari. Preţul cerut de Cameco este semnificativ mai mic decât cel ofertat de CNU. Cameco şi CNU sunt furnizorii calificaţi de unde putem cumpăra materia primă, care este un produs pe care nu îl putem cumpăra de la oricine de pe piaţă”, a adăugat Lulache.
Deşi CNU era furnizorul tradiţional, în februarie, Nuclearelectrica a anunţat că a decis să cumpere combustibil nuclear de la o firmă din Canada, Cameco Inc, pentru că preţul a fost mai bun. De asemenea, în iulie, Nuclearelectrica a achiziţionat alte cantităţi de combustibil nuclear de la compania canadiană.
Politica Fondului Proprietatea este de îndestulare a acţionarilor săi pe orice canale
Politica Fondului Proprietatea (FP) este de îndestulare a acţionarilor săi pe orice canale, fiind o politică pe termen scurt, a mai spus Daniela Lulache, referindu-se la poziţia FP privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
„Fondul Proprietatea este foarte consecvent şi consistent strategiei şi politicii sale din ultimii ani. Este clar că politica Fondului Proprietatea este de îndestulare a acţionarilor săi pe orice canale şi ne uităm aici la programul de vânzări, de răscumpărări, de acţiuni. Este clar o politică pe termen scurt! Această politică pe termen scurt nu are cum să susţină nişte proiecte pe termen lung. Nu este prima dată când se întâmplă asta. Este o atitudine consecventă şi consistentă vizavi de propria politică a Fondului Proprietatea. Sincer, o pot înţelege. Probabil că, dacă aş fi în continuare director la Fondul Proprietatea şi acţionarii mei mi-ar cere rapid bani, mi-aş adapta mecanismele, astfel încât să le satisfac aşteptarea. Acţionarii mei (n.r. – Nuclearelectrica este deţinută majoritar de statul român, prin Ministerul Energiei) îmi cer securitate energetică, cer stabilitate în producţie. Noi oferim proiecte pe termen lung şi proiecte de investiţii care să satisfacă aceste nevoi. Ce sper este că, la un moment dat, vom reuşi să găsim mecanismele prin care să conciliem interese destul de divergente”, a spus Lulache.
Ea a precizat că s-a întâlnit cu Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea. „Concluzia e ‘we agree to disagree’. Suntem de acord că fiecare trebuie să urmărească o altă linie. Înţelegem de ce celălalt are un anumit tip de comportament şi vine cu anumite propuneri. Este vorba de o lipsă de aliniere a politicii Fondului Proprietatea vizavi de proiectele lungi de investiţii”, a mai afirmat directorul general al Nuclearelectrica.
Un comunicat recent al Fondului Proprietatea spune că proiectul privind construcţia Unităţilor 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat, având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung. „Având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung, Fondul Proprietatea consideră că proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat. Potrivit ultimelor declaraţii publice ale reprezentanţilor Ministerului Energiei, acest proiect va recupera valoarea investiţiei doar la un preţ al energiei electrice de 82 de euro/MWh, în timp ce preţul actual pe piaţa OPCOM este mult mai mic, respectiv 35-40 de euro/MWh. Această diferenţă de preţ arată clar că proiectul este nefezabil”, precizează sursa citată.
Pe de altă parte, reprezentanţii Fondului Proprietatea arată că se creează un precedent periculos prin decizia din 17 octombrie a Ministerul Energiei de a vota împotriva propunerii FP cu privire la întocmirea unui raport privind sumele cheltuite până în acest moment de companie cu proiectul privind construcţia celor două reactoare.
„Suntem foarte surprinşi şi dezamăgiţi de votul Ministerului Energiei, având în vedere că acesta creează un precedent periculos şi desconsideră în totalitate principiul transparenţei în companiile de stat, care este pe de altă parte promovat şi susţinut atât de Guvern, cât şi de Ministerul Energiei în baza legislaţiei privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului acesteia, iar acţionarii companiei au dreptul să cunoască detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment”, afirmă Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.
Acesta a amintit că Nuclearelectrica este o companie listată pe bursa de valori, iar Ministerul Energiei ar trebui cu atât mai mult să respecte cerinţele de transparenţă şi raportare aplicabile companiilor listate.
În ceea ce priveşte negocierile dintre statul român şi compania China General Nuclear Power Corporation (CGN) privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, Lulache a mai spus, la Conferinţa FOCUS ENERGETIC, că acestea vor continua până la 20 decembrie. „Negocierile cu CGN sunt aproape de final. Suntem încrezători că se vor finaliza în termenul aprobat în AGA, 20 decemrnie”, a spus Lulache.
Altfel, în contextul în care preţul electricităţii a scăzut, atingând în trimestrul al treilea din acest an un nivel minim al ultimilor zece ani, Nuclearelectrica a reuşit să vândă energie în primele nouă luni la un preţ mai mare decât cel din piaţă, potrivit reprezentanţilor companiei.
Negocierile dintre statul român şi compania China General Nuclear Power Corporation privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă vor continua până la 20 decembrie, potrivit unei decizii aprobate pe 17 decembrie de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor.
Documentul arată că dacă părţile nu ajung la niciun acord, pot abandona proiectul fără a plăti despăgubiri, însă este necesară o notificare scrisă către cealaltă parte în acest sens.
În noiembrie 2015, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 6,5 miliarde euro.
Proiectul reactoarelor 3 şi 4 presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh.
Un ţăran plăteşte la fel de mult cau un bucureştean ca să se încălzească
Încălzirea cu lemn de foc la ţară şi cea în sistem centralizat sunt comparabile ca preţ, costând, în medie, 1.200-1.500 lei/iarnă, a declarat directorul general al Romsilva, Ciprian Pahonţu, în cadrul celei de-a XXVII-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.
„Am făcut simulări. Încălzirea cu lemnul de foc sau cu RADET sunt comparabile, ca preţ. Se ridică la 1.200 – 1.500 lei. Încălzirea cu lemne necesită o depozitare, o tăiere, introducere într-o sobă de teracotă sau, mai modern, există aceste sobe cu randamente foarte bune şi cu gazeificare. Pe de altă parte sunt şi avantaje când miroase aşa, un pic, a răşină în cameră”, a spus Pahonţu.
Motivul este acela că preţul lemnului de foc pentru populaţie s-a dublat în ultimul an, în condiţiile în care 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemne.
„Ne trezim în toamna lui 2016 cu anumite perturbanţe pe piaţa lemnului de foc. Ele sunt generate, în primul rând, de înăsprirea legislaţiei privind legalitatea lemnului care circulă şi se valorifică. Guvernul a luat în ultimul an mai multe măsuri privind limitarea vânzării ilegale de lemn şi a vânzării de lemn ilegal pe piaţă. Acesta a avut un efect destul de important, însemnând că, dacă anul trecut populaţia se aproviziona la un preţ mediu de 200 de lei pe metrul cub, acum ce se întâmplă în spaţiul rural, cu preponderenţă unde lemnul de foc are o importanţă deosebită în încălzirea locuinţelor, s-a ajuns la o dublare a preţului, undeva la 400-450 de lei, în condiţiile în care Romsilva vinde lemnul de foc, conform legislaţiei în vigoare, prin licitaţii, către agenţi economici, la 153 lei/mc. Este un efect cumulat, datorită înăspririi legislaţiei, dar este şi efectul unei reglementări guvernamentale din noiembrie 2015, care a bulversat puţin piaţa lemnului în anul de producţie 2016”, a spus Pahonţu.
Potrivit acestuia, Romsilva va pune la dispoziţia populaţiei alţi 450.000 de metri cubi de lemn până la finalul anului. „În 2016, Romsilva a avut posibilitatea să pună pe piaţă lemnul care a fost refuzat de agenţii economici la două licitaţii şi o negociere. Până la 30 septembrie, Romsilva a reuşit să pună 450.000 de metri cubi pe piaţă. Anul trecut, am asigurat către populaţie aproape un milion de metri cubi lemn de foc. La nivel guvernamental s-au luat deja măsuri pentru a trece cu bine iarna. Avem o promisiune de la Guvern de a pune încă 450.000 de metri cubi pe piaţă până la sfârşitul anului. Romsilva nu este singurul jucător de pe piaţă”, a mai arătat directorul general al Romsilva.
„Nu există reglementare a preţului de lemn de foc pe piaţa privată. Este opţiunea agenţilor economici privaţi la ce preţ şi în ce condiţii de eficienţă vând. Romsilva face nişte eforturi să aducem la un preţ bun, de 153 lei. Noi deţinem undeva la mai puţin de 8% din piaţă. Ca populaţia să cumpere lemn de foc trebuie să se adreseze ocolului silvic din zona unde stă”, a mai spus directorul general al Romsilva. Totuşi, Pahonţu a menţionat că, în multe judeţe din Ardeal, Romsilva este minoritară.
Lipsa defrişărilor a băgat judeţele Argeş şi Vâlcea în black out
Incidentul din 1 iunie, când două judeţe ale ţării au rămas fără curent, a fost cauzat de lipsa defrişărilor în Argeş, a explicat Octavian Lohan, membru al directoratului Transelectrica, în cadrul Conferinţei FOCUS ENERGETIC.
„Noi am trimis la minister raportul privind blackout-ul. Concluzia este că am avut probleme cu defrişarea, pe întreţinerea culoarului pe linia Argeş-Vâlcea”, a menţionat reprezentantul Transelectrica.
Potrivit acestuia, societatea care trebuia să facă defrişările în Argeş în 2015 nu a intervenit în zonă. „Mari probleme avem în zona pădurilor. A trebuit să cheltuim mulţi bani pentru tăierea copacilor, pentru a ne ţine departe de defecţiuni”, a explicat Octavian Lohan.
Cu toate acestea, Transelectrica nu a putut obliga firma care a câştigat licitaţia pentru defrişări să intervină în anumite zone, din cauza modului în care a fost realizat contractul.
În data de 01.06.2016, în jurul orei 16:00 a avut loc un eveniment în reţeaua de alimentare cu energie electrică din zona judeţelor Vâlcea şi Argeş, care a condus la oprirea alimentării cu energie electrică a consumatorilor din zonele de nord ale celor două județe, precum și a marilor consumatori industriali din municipiile Rm. Vâlcea, Curtea de Argeș și Câmpulung Muscel.
Valoarea totală a consumului nealimentat a fost de aproximativ 170 MW. Totodată, a fost întreruptă o producție de circa 630 MW aferentă centralelor hidroelectrice de pe râurile Olt, Argeș şi Dâmboviţa, precum și a CET Govora. Evenimentul s-a produs în condiţiile retragerii din exploatare pentru lucrări accidentale a unei linii de înaltă tensiune din reţeaua de transport a energiei electrice. În aceste condiţii au declanşat o linie de 220 kV din reţeaua de transport a energiei electrice şi unele linii de 110 kV din reţeaua de distribuţie.
În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică în perioada de iarnă, Octavian Lohan a declarat că, dacă va fi necesar, România va putea apela la importuri, având în vedere şi cuplarea pieţei interne cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia.
Romgaz vrea să vândă gaze în Bulgaria şi Grecia
Romgaz intenţionează să vândă gaze în Bulgaria şi Grecia, a declarat Vasile Ciolpan, directorul comercial al producătului de gaze de la Mediaş, prezent la cea de-a XXVII-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC.
Directorul comercial al Romgaz a menţionat că, în vederea accesării pieţei din Bulgaria, compania aşteaptă licitaţiile Transgaz pentru rezervarea de capacitate, aferente noului gazoduct Giurgiu-Ruse.
Decizia Romgaz de a vinde gaze pe aceste pieţe externe are loc în contextul în care cresc importurile din Rusia, gazul rusesc fiind mai ieftin decât cel românesc, din depozite.
Oficialul Romgaz a adăugat că, în depozite, există în acest moment o cantitate de gaze de 2,3 miliarde de metri cubi, mai mult decât cantitatea de 1,7 miliarde de metri cubi, care este necesarul solicitat de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Prima conductă a interconectorului de gaze Giurgiu-Ruse, dintre România şi Bulgaria, a fost pusă în funcţiune pe 11 noiembrie, în prezenţa ministrului român al Energiei, Victor Grigorescu, şi a premierului bulgar. Ceremonia de inaugurare a firului principal al interconectorului Giurgiu-Ruse a avut loc la Marten, în Bulgaria.
Proiectul de interconectare România – Bulgaria este singurul proiect prin care se asigura transportul gazelor naturale din traseul sudic al gazelor Azerbaidjan-Turcia-Grecia spre Austria, prin segmentul de pe teritoriul României. Conducta de gaz din Bulgaria în Austria, via România şi Ungaria (BRUA) are o importanţă deosebită la nivel regional: conducta asigură integrarea surselor de gaze naturale din Coridorul Sudic cu pieţele din Europa Centrală şi de Vest.
ANRE apreciază că până la sfârșitul lunii noiembrie să semneze și să publice conform prevederilor legale în vigoare metodologia pentru rezervarea de capacitate. „Estimăm că primele licitații pentru rezervarea de capacitate vor avea loc în cursul lunii decembrie”, spuneau atunci oficialii Transgaz.
„Pentru Transgaz, drumul abia începe după subtraversarea Dunării, pentru că urmează construcţia gazoductului BRUA de pe teritoriul României. Pentru noi, proiectul BRUA este o prioritate naţională şi am încredere că toţi cei implicaţi realizează acest lucru ţi se vor ridica la înălţimea acestei responsabilităţi”, a adăugat Grigorescu.
Dacă pe piaţa de la Sud de Dunăre, Romgaz va putea pătrunde chiar de anul viitor, pentru demararea livrărilor de gaze către eleni, compania va trebui să aştepte şi finalizarea interconectorului dintre Bulgaria şi Grecia.
Pe de altă parte, producătorul de gaze Romgaz, controlat de stat, cere eliminarea suprataxei pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a adoptării calendarului de liberalizare a prețurilor la gaze, a mai spus Vasile Ciolpan.
Prin două acte normative ale Guvernului, din 2013 și 2014, a fost introdus impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a adoptării calendarului de liberalizare a prețurilor la gaze. Astfel, producătorii interni plătesc statului, conform unei formule de calcul, 60% din diferența de preț al gazelor ce se utiliza în anul 2012 (45,71 lei/MWh) și „prețul mediu ponderat al gazelor naturale din producția internă corespunzătoare cantităților comercializate pe piața concurențială pentru consumatorii noncasnici, nu mai mic de 72 lei/MWh”. În cadrul prețului, față de un anumit nivel stabilit prin lege și până la nivelul de vânzare, 60% din acea diferență merge la stat.
„Gazul pe care îl vindem noi conține în preț și acea taxă, care e instituită de o Ordonanță din 2014. În condițiile în care competitorii noștri la ora actuală sunt importatori și ei nu au această taxă în componența prețului, considerăm că ori ar trebui adăugat și lor ceva sau extrasă de la noi și să fie o competiție gaz-gaz. Atâta timp cât ei vând înaintea noastră și noi nu vindem”, a spus Ciolpan.
Întrebat dacă gazele pentru populație s-ar ieftini dacă s-ar scoate această taxă, oficialul Romgaz a spus că este posibil ca, implicit, prețul să scadă. „Noi luăm și dăm mai departe. Dacă îmi permite să cobor, eu nu o să cobor să îmi pun compania în pericol, dar o să merg până la nivelul prețului care există în piață”, a precizat reprezentantul Romgaz.
Indiferent cu ce preț ar vrea să vândă producătorii interni, ei plătesc suprataxa luând în calcul doar nivelul de 72 lei/MWh. Practic, producătorii interni sunt obligați să vândă la un preț de cel puțin 72 lei/MWh.
Romgaz: Ne uităm şi la cât de adânc îşi face broasca ţestoasă vizuina când prognozăm cât de grea va fi iarna
Romgaz analizează inclusiv comportamentul animalelor când îşi realizează prognozele cu privire la cât de grea va fi următoarea iarnă, a declarat, marţi, directorul comercial al companiei, Vasile Ciolpan.
“Când ne facem prognozele despre cât de grea va fi iarna, luăm în consideraţie şi comportamentul animalelor, cum se pregătesc dânsele de iarnă. De exemplu, când începe migraţia păsărilor, cât de adânc îşi face broasca ţestoasă vizuina, cât de graşi sunt porcii mistreţi în ajunul iernii”, a mai spus Ciolpan. “Avem astfel de analize. Uneori mai stăm cu un ochi și vedem și ce mai spun specialiștii pe zona asta, legat de comportamentul animalelor. Pentru noi e important ce se întâmplă cu vremea, cu temperatura și avem instrumente, avem date, metode specifice, pe astea ne bazăm. Ne confirmă dacă va fi cald sau frig sau nu, luăm astfel în considerare că s-ar putea să fie într-un anumit fel, legat de comportamentul animalelor”, a precizat reprezentatul Romgaz.
Potrivit acestuia, datele de care dispune compania în prezent arată că această iarnă va fi geroasă şi lungă.
Reprezentanta ANM, Florinela Georgescu, l-a atenționat, însă, că schimbările vremii pot da peste cap comportamentul animalelor. „În martie, datorită vremii calde din februarie, urșii s-au trezit din hibernare și au fost surprinși de iarna rece”, a spus Georgescu.
Pregătiri de iarnă la ENEL
Mihai Peşte, inginer şef la ENEL, a declarat, în cadrul Conferinţei FOCUS ENERGETIC, că s-au făcut pregătiri de iarnă la nivelul companiei. „Nu putem controla sau supune vremea”, a spus Mihai Peşte. Acesta a exemplificat cu momentele în care viscolul puternic rupe, efectic, liniile aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice, dărâmă stâlpii sau face troiene de 2-3 metri înălţime. Totuşi, pare că nu vremea este cel mai mare „inamic” al aliimentării continuie cu electricitate. Sunt probleme legate de „Doreii” care rup cablurile de electricitate îngropate. Vara, reţeaua de electricitate este suprasolicitată de utilizarea aparatelor de aer condiţionat, iar iarna – de folosirea caloriferelor electrice sau a reşourilor pentru încălzire. Pentru condiţiile extreme ale vremii, ENEL s-a dotat cu o mulţime de utilaje, de la şenilate şi maşini amfibie, la excavatoare şi maşini de teren.
Conform ANRE, în anul 2015, cel mai mult au avut de suferit din cauza întreruperilor în alimentarea cu electricitate consumatorii din Moldova, alimentaţi de către E.On (439 minute în medie), urmaţi de cei din Oltenia, alimentaţi de către CEZ (389 minute). Electrica Muntenia Nord a înregistrat întreruperi de 235 minute/an, Electrica Transilvania Nord – 290 minute, iar Eelectrica Transilvania Sud – 318 minute. Consumatorii alimentaţi de ENEL au avut întreruperi de 247 minute în Banat, 234 minute în Dobrogea şi 221 minute în Muntenia, cu un minim de 194 minute în Bucureşti. Conform reprezentantului ENEL, sunt întreruperi cauzate de suprasolicitarea reţelelor şi din cauza consumatorilor, care, pentru a plăti un preţ de racordare la reţea cât mai ic, declară consumuri mult mai mici decât cele efectiv realizate.
