Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la subventiile de care beneficiaza sau nu diferite categorii de producatori de energie electrica din Romania, prezentam in cele ce urmeaza situatia reala, facand o paralela intre „subventiile” presupuse a fi acordate energiei pe baza de carbune (invocate periodic de GREENPEACE) si subventiile reale acordate energiilor regenerabile (suportate de consumatorii finali prin factura de energie electrica):
Bonus pentru cogenerare
Singura sucursala a CE Oltenia care functioneaza in cogenerare este Electrocentrala Craiova II. Aceasta reprezinta 2% din productia totala a CE Oltenia. Celelalte electrocentrale (Rovinari, Turceni, Isalnita) functioneaza in condensatie. Prin urmare, bonusul de cogenerare primit de CE Oltenia este nesemnificativ.
De exemplu, in 2014, CE Oltenia a cumparat 12 500 000 certificate de CO2, iar alocarea primita cu titlu gratuit pentru cogenerare a fost de 250 000 certificate, ceea ce reprezinta doar 2% din cantitatea totala.
Acces la piata de echilibrare
Asa cum s-a precizat in repetate randuri, centralele pe baza de carbune nu au acces prioritar in piata. Ele sunt solicitate de Dispeceratul Energetic National tocmai pentru a acoperi dezechilibrele create de sursele regenerabile, iar masurile pentru siguranta SEN nu reprezinta facilitati pentru CE Oltenia. HG nr.138/2013, prin Art.15, nu face decat sa asigure contravaloarea serviciilor oferite operatorului de piata de catre CE Oltenia, datorita fluctuatiilor de productie ale producatorilor din surse regenerabile.
Nu s-a creat nicio facilitate pentru CE Oltenia care are la dispozitia sistemului, in permanenta, cel putin trei grupuri ce pot produce aproximativ 1000 MW, fara ca acest serviciu sa fi fost platit de catre operatorul de sistem.
Indiferent de pregatirea profesionala, oricine poate intelege ca plata unor servicii efectuate (in cazul de fata, in piata de echilibrare) nu poate fi asociata cu notiunea de „facilitate”.
Alocari gratuite de certificate de emisii
In perioada 2008-2012, toate tarile membre ale UE au beneficiat de aceeasi schema de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu efect de sera, fara a exista o facilitate anume pentru Romania sau pentru termocentralele din cadrul CE Oltenia.
Pentru perioada 2013-2020, UE a aprobat Planul National de Investitii (PNI) care prevede ca un procent de 25% din suma platita pentru achizitia de certificate de CO2 sa se returneze operatorului economic in contul lucrarilor de investitii pentru eficientizarea instalatiilor cu scopul reducerii emisiilor de noxe.
CE Oltenia a platit in 2013 si 2014 peste 290 milioane lei pentru certificatele de CO2 si, conform PNI, ar fi trebuit sa i se returneze cca 70 milioane lei, dar acest lucru nu s-a intamplat, deoarece sistemul PNI nu functioneaza.
Prin urmare, nu se poate discuta despre nicio subventie in acest caz.
Alte „subventii”
GREENPEACE considera ca tot in categoria „subventii” intra urmatoarele:
-„redevente” – in realitate, valorile acestora sunt stabilite la nivel national, prin codul fiscal, reprezentand doar obligatii de plata pentru CE Oltenia
–„ecologizarea si recuperarea terenurilor dupa incetarea activitatilor miniere”– in realitate, aceste lucrari se executa cu fonduri din bugetul propriu
–„pomparea si tratarea apei” – in realitate, apa utilizata in scop tehnologic este platita de CE Oltenia catre Administratia Apelor Romane, conform tarifelor stabilite prin contracte
-„scutiri de impozite pentru carbune folosit in gospodarii” – fara nicio legatura cu sursele financiare ale CE Oltenia
-„costuri mai mici de transport” – in realitate, transportul carbunelui realizandu-se pe calea ferata este mult mai scump decat cel efectuat pe caile rutiere
-„plati compensatorii” – in realitate, aceste cheltuieli sunt efectuate din bugetul propriu, conform Ordinului Ministerului Finantelor Publice 1802/2014; alte sume, alocate de catre stat, pentru venitul de completare al persoanelor disponibilizate sunt virate direct acestora si nu reprezinta venituri sau subventii pentru societate.
In paralel, prezentam evolutia subventiilor acordate energiilor regenerabile in perioada 2005 – 2015, conform informatiilor afisate pe site-urile ANRE si OPCOM:
Se observa ca in 5 ani si jumatate, valoarea subventiilor acordate energiei regenerabile prin plata certificatelor verzi de catre consumatorii finali ajunge la suma de aproximativ 7 miliarde lei, in comparatie cu statisticile Greenpeace care sustin ca “totalul estimat al subventiilor pentru carbune, incepand din 1990 ajunge la 13,8 miliarde lei”, respectiv in decursul a 25 de ani si in conditiile in care, in mod fortat si rupt de realitate, sunt calculate subventiile de catre acestia.
Deci, comparam cele 7 miliarde de lei ale regenerabilelor in decursul a 5 ani si jumatate cu cele 13,8 miliarde de lei pentru carbune in decursul a 25 de ani, considerand ca suma de 13,8 miliarde lei ar fi reala.
Subventiile prezentate in tabelul de mai sus determina majorarea continua a facturilor de energie electrica, chiar daca preturile de vanzare a energiei electrice pe bursa au scazut de la an la an.
Tocmai datorita cresterii exagerate a numarului de certificate verzi alocate, intr-o perioada de doar 2 ani (31.12.2012 – 31.12.2014), capacitatea fotovoltaica instalata in SEN a crescut de la 49 MW la 1292 MW, iar cea eoliana a crescut de la 1822 MW la 3220 MW, conform datelor TRANSELECTRICA:
Concluzii
Subliniem categoric faptul ca “subventiile” pentru energia produsa pe baza de huila si pe baza de lignit nu pot fi privite ca un tot unitar si atribuite CE Oltenia.
Statisticile realizate de GREENPEACE, avand ca sursa “calculele autorului”, asa cum se precizeza in Raportul ”Costurile subventiilor acordate industriei de carbune comparate cu subventiile alocate energiei regenerabile” reprezinta doar o interpretare menita sa sustina o campanie persuasiva impotriva energiilor conventionale, fara a intelege consecintele reale ale nesigurantei unui sistem energetic si fara a realiza ca nu poate exista o similitudine intre cotele capacitatilor de producere a energiei electrice din tari situate in zone geografice complet diferite. Romania nu dispune (cantitativ) de aceleasi surse regenerabile pentru sustinerea intregului sistem energetic, precum tarile nordice, spre exemplu.
