SURSA:BURSA
Fotografie a unui ambuteiaj din New York în timpul blackout-ului din 1965, care a afectat Nord-Estul Statelor Unite ale Americii. Blackout-ul din 9 noiembrie 1965 a fost, la vremea respectivă, cel mai sever blackout din istoria SUA. Pana de curent a afectat inclusiv părţi din Canada, pe lângă statele americane Connecticut, Massachusetts, New Hampshire, New Jersey, New York, Pennsylvania, Rhode Island, şi Vermont. Peste 30 de milioane de oameni şi 200.000 de km pătraţi au rămas fără electricitate pentru până la 13 ore.În seara de 9 noiembrie au fost înregistrate temperaturi mai scăzute decât media, iar cererea de energie pentru încălzire şi iluminare a împins sistemul aproape de capacitate. Cauza penei
de curent a fost declanşarea unui releu de protecţie de pe o linie de transmisie – puternic încărcată – de la hidrocentrala Sir Adam Beck din Queenston, Ontaria, în apropierea Cascadei Niagara. Releul de siguranţă a fost programat greşit şi s-a declanşat în urma unei variaţii de putere originară hidrocentralei Robert Moses, tot din apropierea Cascadei Niagara, ceea ce a închis o linie principală a reţelei către sudul regiunii canadiene Ontario. Instant, energia care era transportată pe această linie s-a transferat pe alte linii, cauzând o suprasarcină care a dus la activarea altor relee de protecţie. Supraîncărcarea liniilor de interconectare cu statul american New York a dus la extinderea penei de curent în cele opt state americane.Alte capacităţi de producţie au fost şi ele afectate şi au fost oprite automat, iar sistemul de distribuţie a fost în haos, în urma cascadei în reţea a efectelor supraîncărcării şi a pierderii capacităţii de generare, rupând reţeaua în „insule”. Staţii după staţii au experimentat dezechilibre şi s-au închis automat, însă statele din sudul SUA nu au fost afectate, ca urmare a limitării conectării de nordul SUA.
• Austria derulează o campanie de informare a populaţiei în eventualitatea unui blackout îndelungat în Europa, punând problema când, nu dacă acesta va avea loc
• Ovidiu Demetrescu: „Dacă ar fi blackout în Europa, atunci ar trebui să stăm separaţi; dacă ei vor să stea în blackout timp de o săptămână, nu trebuie să mergem cu ei, dăm drumul la sistem şi aia este”
• Jack Cutişteanu: „O situaţie în care ar putea apărea un blackout este căderea simultană a mai multor unităţi de producţie”
• Mircea Coşea: „Dacă există un scenariu global pe undeva care să vizeze distrugerea economiei planetei Pământ, atunci asta ar trebui să urmărească: să oprească energia timp de o săptămână şi cade tot ceea ce înseamnă economie pământească; încetarea economiei o săptămână ar însemna un prăpăd”
Un blackout reprezintă cel mai negru scenariu posibil pentru un sistem energetic, un eveniment extrem de rar cu severe implicaţii economice şi sociale. În ultimele zile, guvernul austriac, prin Ministerul Apărării de la Viena, a început o campanie de informare cu privire la cum să se pregătească populaţia pentru eventualitatea unui blackout îndelungat care ar afecta întreaga Europă. Campania derulată de Ministerul Apărării austriac a provocat, de altfel, un freamăt destul de puternic în Uniunea Europeană, în presa occidentală, dar şi în societatea românească, unde această ştire s-a rostogolit rapid, fiind prezentată ca un eveniment pe punctul de a avea loc.
În realitate, situaţia extrem de volatilă de pe pieţele energetice ale Uniunii Europene provoacă îngrijorare şi presiunea pactului verde european ar putea să se resimtă mai puternic asupra sistemelor energetice, dar probabilitatea concretizării unui blackout îndelungat este aproape imposibil de calculat. Experţii consultaţi de ziarul BURSA spun că discuţia din Austria şi campania respectivă ţin mai degrabă de bucătăria politică internă a Austriei şi de anumite discuţii care au loc la nivelul UE. Discuţia pare parte dintr-un joc mai mare, având în vedere că problemele ce ţin de costuri şi de modul în care economia europeană va vira spre energia verde sunt foarte mari.
Discuţia a pornit, practic, de la un citat al ministrului apărării de la Viena care punea problema blackout-ului în termeni de „când”, nu de „dacă”. Chestiunea este, într-adevăr, una de securitate naţională şi europeană, de aici şi toată atenţia acordată subiectului.
Experţii avertizează că un blackout îndelungat ar avea consecinţe catastrofale în economie şi societate, mult mai severe decât cele ale lockdown-ul global Covid-19 din primăvara lui 2020.
• Deutsche Welle scrie că Austria se pregăteşte deja de o nouă criză
„În timp ce alte ţări se luptă în continuare cu pandemia, Austria se pregăteşte deja pentru o nouă criză posibilă – un blackout care să ţină mai multe zile”, a scris recent Deutsche Welle în ediţia sa spaniolă.
Cotidianul La Razon a acordat şi el extrem de multă atenţie acestui scenariu apărut la nivelul Uniunii Europene.
„Acum câţiva ani (2017 – n.r.), Ministerul Apărării a avertizat cu privire la o pandemie, acum suntem în mijlocul ei. De ceva timp, iar Armata a dat un avertisment cu privire la un blackout pentru că întrebarea nu este dacă ne vom confrunta cu un blackout, ci când”, a declarat Klaudia Tanner, ministrul apărării de la Viena (ÖVP), într-un interviu pentru publicaţia austriacă Kronen Zeitung.
Tanner a adăugat că blackout-urile de scară mare devin probleme transfrontaliere, iar la nivel european este nevoie de o pregătire a unui asemenea scenariu.
Campania austriacă este intitulată „Blackout – ce să faci atunci când totul s-a oprit?”
Potrivit campaniei de informare a populaţiei derulată de Ministerul Apărării, un blackout îndelungat ar afecta aprovizionarea generală, traficul, comunicaţiile şi telefoanele mobile, bancomatele şi benzinăriile, mass-media şi, per total, siguranţa publică. Campania, numită „Blackout – ce să faci atunci când totul s-a oprit?” cuprinde 6.300 de afişe explicative trimise celor 2.095 de municipii din Austria. Scopul este de a oferi populaţiei sfaturi, iar campania de informare cuprinde şi inserţii publicitare în presa audio-vizuală şi scrisă cu titlul: „Blackout! Plănuiţi-vă să petreceţi acasă un concediu ca la camping pentru 14 zile!”. De asemenea, sloganul campaniei este „Ce să faci atunci când totul se opreşte”.
Potrivit scenariilor experţilor militari austrieci, este de aşteptat ca în cazul unei întreruperi de curent în Austria să nu existe curent electric pentru cel puţin o zi, iar pentru întreaga Europă sunt preconizate întreruperi în alimentare care ar putea să ţină şi o săptămână.
• Demetrescu: „Dacă ar fi blackout în Europa, atunci ar trebui să tăiem legăturile cu Europa şi să devenim «self-sufficient», să ne producem energia pe care ştim să o producem şi pe care putem să o producem”
Ovidiu Demetrescu, expert în energie, ne-a precizat că un blackout în Europa ar însemna tăierea interconexiunilor şi trecerea sistemelor energetice naţionale pe cont propriu.
„Dacă ar fi blackout în Europa, atunci ar trebui să tăiem legăturile cu Europa, să devenim «self-sufficient» şi să ne producem energia pe care ştim să o producem şi pe care putem să o producem. Înseamnă să porneşti câteva insule de energie şi să stai separat de restul Europei, dacă ei vor să stea în blackout timp de o săptămână. Nu trebuie să mergi cu ei, îţi dai drumul la sistem şi aia este”, explică Demetrescu.
În luna iulie, peste 1 milion de spanioli au rămas fără energie electrică timp de o oră, după ce un avion de mici dimensiuni s-a prăbuşit într-o linie de înaltă tensiune. Totodată, în debutul acestui an Europa s-a confruntat cu o pană de curent ceva mai severă: o suprasolicitare a frecvenţei a dus la o separare a modului sincron în care funcţionează reţelele de transmisie ale ţărilor din Europa de Vest şi s-a ajuns la o pană generalizată care a afectat timp câteva ore mai multe ţări europene, inclusiv România şi în special regiunea Transilvania.
O prăbuşire totală a reţelei europene a fost evitată doar prin intervenţia operatorului de reţea. Pana de curent a dus la oprirea activităţii la combinatul chimic Azomureş din Târgu Mureş şi a provocat pagube generale de circa 800 de milioane de euro.
„Există variante în care s-ar putea ajunge la blackout, probleme de supply-demand, este posibil şi din cauza unui atac cibernetic”, spune Ovidiu Demetrescu.
Acesta adaugă faptul că gravitatea consecinţelelor economice ale unui blackout de o săptămână nici pot fi imaginate.
„Pentru o ţară, pagubele ar putea ajunge undeva aproape de nivelul PIB-ului”, adaugă expertul.
• Jack Cutişteanu: „Polemica asta ţine de bucătăria austriacă internă”
Jack Cutişteanu, directorul general al Petprod, consideră că discuţia pornită de ministrul austriac al apărării are mai degrabă o conotaţie politică internă.
„După părerea mea, este ca la Mama Omida”, consideră domnul Cutişteanu.
În privinţa situaţiei din ţara noastră, acesta ne-a spus că posibilitatea de blackout în România există, însă de asemenea există sisteme de protecţie şi intervenţie.
„Foarte interesant este că, la noi, sistemul informaţional este mai dezvoltat decât partea primară. Prin partea primară mă refer la unităţile care sunt mai vechi – care sunt pe cărbune, pe apă, pe gaze – decât sistemul nou de high tech şi informatică. Sistemul nou colectează toate semnalele pe care trebuie să le ia de la toate centralele, cum ar fi valoarea puterii, energia emisă şi în special valoarea frecvenţei, care este factorul determinant în siguranţa funcţionării unei centrale, acestea se colectează. Ceea ce este mai puţin dezvoltat este sistemul de reacţie sau timpul de reacţie la un astfel de eveniment. Timpul de reacţie la un eveniment nu este instantaneu, nicăieri în lume, dar la alţii se măsoară în nano-secunde şi la noi în secunde. Atunci, o reacţie în lanţ are timp să se producă. Sensibilitatea releelor de protecţie sau sistemelor de protecţie din centrale este mult mai mare decât actualitatea sistemelor electrice de întrerupere sau de punere în funcţiune. Aici trebuie umblat. La partea ce ţine de informaţii suntem în regulă, la partea de execuţie în centrale avem o problemă de întârziere datorită faptului că ele nu au valorile de timp aşa de mici ca la partea informatică”, a explicat directorul Petprod.
Acesta consideră că o situaţie în care ar putea apărea un blackout este căderea simultană a mai multor unităţi de producţie.
„Să nu fie apă, să nu bată vântul o săptămână – şi s-au mai întâmplat cazuri. Să cadă două unităţi sau unitatea 1 de la Cernavodă şi una din liniile de conexiune, de extracţie a energiei din zona Cernavodă. Atunci avem o problemă. Problema noastră de fond este harta geografică a producţiei de energie în România. Cea mai mare densitate de producţie de energie în România este în Dobrogea, unde, peste cele două unităţi (nucleare) şi câteva CET-uri, s-au adunat toate eolienele din lume. Aici depindem de factorul de care am zis, hazardul, adică să se întâmple o configuraţie în care mai multe unităţi să nu meargă şi nici vântul să nu bată. Mai nou, în zonă, sunt şi foarte multe fotovoltaice. Un cumul de 2-3 factori rău-voitori ne dau o problemă, pentru că în restul ţării nu avem rezerve. (…) În momentul în care produci mult mai puţin decât este cererea din toată ţara (şi importul nu acoperă cererea), atunci ce faci? Ori intri în sacrificarea unor consumatori mari, lucru care s-a mai şi întâmplat când a fost scos Chimcomplex şi Alro, cu sacrificiile de rigoare şi cu problemele de rigoare pentru că nu este atât de simplu, ori te rogi la Dumnezeu să revină repede. Lucrurile nu sunt foarte simple şi nu aş vrea să ajungem la un blackout. Probabil că nu o să ajungem la un blackout. Unde am putea să ajungem, şi probabil acesta o să fie scenariul de bază, pentru că oamenii de la Transelectrica sunt foarte buni, se vor face sacrificări de consumatori”, a mai spus Jack Cutişteanu.
Acesta a adăugat că Transelectrica are scenarii pentru fiecare staţie: „Ei au două opţiuni şi au pregătite scenariile acestea pentru fiecare staţie. Fiecare staţie ştie că în situaţia A sau B trebuie să deconecteze anume consumator, anume linie şi asta fără să intre în amănunte legate de cine este consumatorul. El ştie că în situaţia asta trebuie să-i deconecteze pe respectivii. După aceea mai vedem. Şi toţi ştiu, depinde ce semnal se primeşte automat de la Transelectrica pe linia proprie de comunicaţii; este fibra proprie a Transelectrica, ce nu se combină cu nimeni. Atunci fiecare staţie primeşte ordinul 1, el ştie ce să facă la ordinul 1 şi aşa mai departe”.
• Mircea Coşea: „Această avertizare nu vine de la un stat eşuat ca statul nostru; tranziţia energetică creează foarte mari probleme pe reţea”
Economistul Mircea Coşea, care a fost şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, ne-a spus că o asemenea avertizare trebuie luată în serios, pentru că vine de la o ţară serioasă, cu instituţii care lucrează bine în ceea ce priveşte managementul guvernamental. Acesta s-a referit şi la tranziţia energetică, considerând că de la această tranziţie porneşte toată discuţia.
Coşea a afirmat: „Dacă aşa ceva vine de la o ţară serioasă, foarte serioasă, cu instituţii care lucrează bine şi s-a dovedit că lucrează bine, o ţară cum este Austria, atunci trebuie să luăm în serios această avertizare. Ea nu vine de la un stat eşuat, ca statul nostru. Ea vine de la o ţară serioasă, cu seriozitate în ceea ce înseamnă managementul guvernamental. Dacă ne gândim bine, sunt nişte cauze care pot să ducă la aşa ceva: în primul rând este problema interconectării care a avut loc în Europa, cu sisteme energetice care au vârste şi niveluri de uzură diferite. Ţările care au venit din partea estică a Europei şi care s-au conectat au mai mult de 60 de ani uzură morală şi tehnică la reţele. Oricând ele pot ceda şi, dacă cedează, întreaga Europă cade pentru că există această interconectare. Există după aceea problema trecerii la alte forme de energie de la cărbune, această tranziţie care este foarte rapidă, extrem de rapidă. Uniunea Europeană nu îşi dă seama că această rapiditate costă mult şi creează mari probleme pentru anumite ţări care nu mai pot să facă faţă, ţări precum România, care are o parte importantă din electricitate pe cărbune şi care poate oricând să sucombe dacă i se interzice să mai producă pe cărbune şi deja se întâmplă unele lucruri: noi am închis Mintia şi nu am mai reuşit să terminăm alte termocentrale care erau în lucru”.
Mircea Coşea a adăugat că alte ţări au obţinut o prelungire a acestei tranziţii. Potrivit economistului, această tranziţie creează foarte mari probleme pe reţea, iar România ar trebui să se gândească şi ea la un scenariu de intervenţie precum cel din Austria.
„Este şi problema gazului, care vine din Rusia. Este un monopol, aprovizionează întreaga Europă, toată Europa ţine de acest gaz şi am putea avea probleme politice care ar putea să apară între Gazprom, adică Rusia, şi alte ţări. Ele pot să creeze probleme de aprovizionare care ar putea produce, la rândul lor, căderi de sistem. Eu cred că este o atenţionare serioasă care trebuie luată în seamă. Austriecii au pus la punct un program de pregătire a populaţiei şi economiei pentru aşa ceva. Cred că ar trebui şi alţii să se gândească, cred că ar trebui şi noi să ne gândim ce s-ar întâmpla în asemenea situaţii, pentru că este o realitate. Până la urmă, orice sistem are o anumită funcţionalitate care, la un moment dat, poate să fie oprită. Deci eu sunt convins că este posibil. Cum, când, asta nu ştiu şi probabil că nici austriecii nu ştiu, dar există această posibilitate. Dacă ne gândim şi la faptul că există o poziţie clară care pleacă din Germania pentru interzicerea centralelor nucleare, atunci asta înseamnă că şi acolo există un gol de producţie care poate să ducă la o cădere a sistemului, la un moment dat. Nu degeaba câteva ţări europene, printre care şi România, încearcă să introducă energia nucleară în categoria energiei verde, tocmai pentru a prelungi funcţionarea acestui sistem”, a afirmat Mircea Coşea.
Acesta a adăugat că un atac cibernetic poate oricând să se întâmple şi să incapaciteze un sistem energetic.
„Dacă există un scenariu global pe undeva care să vizeze distrugerea economiei planetei Pământ, atunci asta ar trebui să urmărească: să oprească energia timp de o săptămână şi cade tot ceea ce înseamnă economie pământească. Pentru că noi, pământenii, încă nu am reuşit să avem o sursă alternativă pentru economie, mergem pe electricitate 90% din ceea ce înseamnă forţă motrică şi forţă de mişcare a economiei. Deci încetarea economiei o săptămână ar însemna un prăpăd. Sigur că ne vom reveni, dar cu costuri foarte mari, cu schimbări în structura populaţiei, cu mişcări sociale şi fel de fel de grupări extremiste”, a conchis Coşea.
• Ce să ai mereu lângă tine în cazul unei pene de curent, conform Armatei austriece
Forţele armate austriece informează, pe pagina ministerului federal al apărării, bundesheer.at, despre obiectele pe care trebuie să le avem la îndemână în cazul unei pene de curent îndelungate.
„Procuraţi-vă un radio cu baterii, alternativ asiguraţi-vă că aveţi acces la radioul unui automobil. Păstraţi, astfel, în permanenţă rezervorul automobilului pe jumătate plin, lămpi portabile pe baterii, lumânări, extinctoare şi sisteme de atenţionare privind concentraţia de monoxid de carbon. Depozitaţi în gospodărie apă de băut, 2 litri de persoană pe zi, pentru 3-5 zile, rezerve de hrană pentru 3-5 zile, medicamentele necesare pentru două săptămâni, bani în numerar”.
– Radio cu baterii (radio auto);
– Lanterne sau faruri (inclusiv suficiente baterii de rezervă);
– Lumânari, stingătoare, alarme de monoxid de carbon;
– Apă, băuturi, ceai, cafea;
– Mâncare durabilă timp de 2 săptămâni (paste, orez, conserve etc.)
– Medicaţie esenţială timp de 2 săptămâni, trusă de prim ajutor;
– Articole de toaletă, saci de gunoi, benzi adezive, fermoar;
– Aragaz, grătar, pastă de combustibil;
– Saci de dormit, pături, haine calde;
– Jocuri, pixuri, foi;
– Maşina să aibă rezervorul măcar pe jumătate plin.
Ministerul austriac al Apărării informează cu privire la stabilirea unui punct de întâlnire atunci când telefoanele nu vor mai funcţiona, de exemplu cu copiii care sunt la şcoală sau în altă parte departe de casă.
Ministrul austriac al Internelor a afirmat, recent, că planurile prevăd ca poliţia să continue să opereze timp de o săptămână în regim normal. De asemenea, se pregătesc 100 de cazărmi, aşa-zise „insule de siguranţă”, care să permită armatei să funcţioneze şi să comunice autarhic în blackout. Se instituie un centru integrat de comandă la nivel federal. Pentru a sensibiliza populaţia, televiziunea austriacă de stat ORF va difuza în curând un serial denumit „Totul în beznă”.
• COSMIN GHIŢĂ, DIRECTORUL GENERAL AL NUCLEARELECTRICA: „Riscurile de blackout ţin de ansamblul sistemului energetic naţional sau regional, de modul în care este construit”
Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, a afirmat, ieri, într-o intervenţie la Digi24, că riscurile de blackout ţin de ansamblul sistemului energetic naţional sau regional şi de modul în care un astfel de sistem este construit.
CEO-ul producătorului de energie electrică a făcut referire la blackout-ul din Texas din februarie 2021 în care pe fondul temperaturilor extrem de scăzute mai multe capacităţi de producţie s-au defectat şi de asemenea s-a ajuns la o cerere de energie record de 69.692 de MW, cu mai bine de 12.000 de MW peste capacitatea de generare din Texas. De notat că sistemul energetic din Texas funcţionează separat de sistemul energetic integrat al celorlalte state americane şi nu există capacitate de import. În criza de curent din Texas au murit peste 200 de persoane în accidente de maşină, incendieri accidentale de locuinţă, intoxicări cu monoxid de carbon sau de hipotermie, conform bilanţului din data de 14 iulie 2021 al Texas Department of State Health Services.
Ghiţă a afirmat: „Riscurile de blackout nu ţin de o centrală sau de… Ţin de ansamblul sistemului energetic naţional şi de modul său în care este construit, sau de ansamblul unui sistem energetic regional. Din nou depinde cum este el construit. (…) Probleme au mai fost la nivel internaţional. Dacă vă uitaţi atât la evenimentul din Texas din iarna trecută cât şi la incidentul care a avut loc tot pe finele
iernii trecute în Europa (pe 8 ianuarie – n.r), părerea mea este că aceste capacităţi de producţie flexibile, care pot să fie reziliente, dispecerizabile la comandă, de care are nevoie un sistem energetic, vor putea preveni astfel de evenimente. Una dintre principalele concluzii la care s-a ajuns după blackout-ul din Texas la care am făcut referire a fost necesitatea mai multor capacităţi nucleare. Aşadar va fi interesant de urmărit politica următoare a ţărilor precum Austria care s-au poziţionat ferm împotriva energiei nucleare, cum vor acţiona sau ce măsuri vor lua pentru a echilibra sistemele lor energetice. Din punctul ăsta de vedere bănuiesc că (vor merge spre) mai multe capacităţi nucleare sau o revizuire a acestei politici faţă de această sursă de producţie, probabil că asta se va impune”.
Ghiţă a făcut referire la includerea în sistemele naţionale de producere a energiei a reactoarelor modulare mici (SMR).
