Agenda privatizărilor din Strategia Energetică: Diversificare acționariat OPCOM, IPO Hidroelectrica și CE Oltenia

Data: 8-12-2014

Sursa: BIZENERGY

 Diversificarea acţionariatului OPCOM, IPO Hidroelectrica, IPO Oltenia și lichidarea activelor neviabile sunt acțiuni prioritare înscrise în Agenda privatizărilor, inclusă în Strategia Energetică Națională pentru perioada 2015-2035, aflată în dezbatere publică până pe 10 ianuarie 2015.

Pentru a îndeplini recomandarea de acccelerare a reformei guvernanţei corporative în cadrul companiilor de stat din sectorul energiei, se impune accelerarea privatizării / restructurării / vânzării de acţiuni în întreprinderile în care statul este acţionar majoritar, respectiv Complexul Energetic Oltenia și Hidroelectrica, se precizează în Strategia Energetică  a României, pusă din nou în dezbatere publică de Departamentul pentru Energie. Termenele pentru lansarea ofertei publice iniţiale sunt trimestrul II 2015 pentru  Complexul Energetic Oltenia și după ieşirea din insolvenţă pentru Hidroelectrica.

În cazul CE Oltenia, s-a stabilit ca evaluarea rezervelor de cărbune ale societăţii -necesară în vederea privatizării – să fie finalizată de consultant până la data de 15.02.2015. Au fost efectuate și alte acţiuni de restructurare în vederea pregătirii procesului, precum și crearea cadrului legal necesar desprinderii din cadrul CE Oltenia a minei Berbeşti şi trecerea acesteia către un operator din proximitatea acesteia (prin OG nr. 14/2014), se menționează în documentul menționat.

În ce privește Hidroelectrica, serviciile de intermediere în vederea privatizării au fost suspendate pe perioada procedurii de insolvenţă. În cadrul companiei, au fost luate măsuri de pregătire în vedere lansării ofertei publice iniţiale, respectiv: consolidarea managementului societăţii prin recrutarea de directori executivi, consolidarea afacerii prin înstrăinarea activelor care nu contribuie la baza de venituri a societăţii – au fost vândute deja 23 de microhidrocentrale în ultimii doi ani, procesul urmând să continue pentru alte 86 de astfel de unităţi, şi, de asemenea, sunt în curs de valorificare active care exced obiectul de activitate (terenuri şi imobile), potrivit Strategiei energetice.

Necesarul de investiții în sectorul energetic, pentru perioada 2015 – 2035, se ridică la 100 miliarde euro

Pentru a atrage noi investiții în sectorul energetic, România trebuie să asigure existența unei piețe stabile, previzibile și transparente, prin strategii și politici publice și înlăturarea unorpotențiale bariere în atragerea investitorilor, se precizează în Strategia energetică. Autorii documentului – reprezentanți ai Departamentului pentru Energie, specialiști și consultanți din sectorul energetic – consideră că necesarul de investiții în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde EUR. Potrivit acestora, este necesară dezvoltarea unei politici prioritare de stimulare a investițiilor în domeniul energetic, politici ce ar putea facilita implementarea unor măsuri specifice.

În documentul supus dezbaterii publice, sunt prezentate principalele bariere care au condus la descurajarea investitorilor, și anume:

■ creșterea gradului de instabilitate a cadrului de reglementare aplicabil sectorului energetic, exemple recente incluzând evoluția mecanismului de promovare prin certificate verzi a producției de energie electrică din surse regenerabile, evoluția metodologiei de stabilire a tarifului de transport și a celui de distribuție a energiei electrice care nu conferă predictibilitate și stabilitate a remunerării prin rata reglementată a rentabilității;

■ gradul de instabilitate a reglementărilor din domeniul fiscal în situații, precum taxa pe construcții speciale;

■ procesul de lungă durată și complicat în obținerea avizelor și aprobărilor necesare realizării investiților;

■ procesul de lungă durată, complicat, costisitor și imprevizibil privind accesul la terenuri;

■ lipsa politicilor publice și respectarea celor existente inclusiv în ceea ce privește numeroasele amânări ale noilor investiții;

■ accesul limitat la fondurile necesare dezvoltării companiilor locale;

■ procesele greoaie pentru exercitarea unor drepturi fundamentale ale investitorilor.

Impactul negativ al acestora se reflectă prin reducerea gradului de încredere în stabilitatea și predictibilitatea sectorului energetic, reducerea investițiilor, creșterea așteptărilor de remunerare sau reprezentări și garanții suplimentare solicitate de investitori ca răspuns la riscul suplimentar asumat de aceștia, cu efecte directe și asupra economiei și mediului de afaceri din România, se evidențiază în Strategia energetică, propusă de Departamentul pentru Energie.